Aproape jumatate (45-) din nasterile înregistrate în rândul fetelor cu vârste mai mici de 15 ani în Uniunea Europeana sunt din România. În anul 2020, 731 de fete cu vârsta sub 15 ani au devenit mame, în top fiind judetele Mures (63 de mame cu vârsta sub 15 ani), Bihor si Dolj (52) si Brasov (40). Totodata, doua din zece mame adolescente au mai mult de un copil, iar 32- dintre acestea afirma ca mama lor era minora când le-a nascut, potrivit celei mai recente anchete realizate de Salvati Copiii România. Practic, fenomenul este unul ciclic, repetându-se în cadrul acelorasi familii de la o generatie la alta împreuna cu precaritatea economica, sociala si de sanatate. Statistica arata ca unu din zece nou-nascuti din România provine din mame adolescente, ceea ce creste exponential riscul de prematuritate si de mortalitate infantila. ”Da, din pacate este adevarat, România da aproape jumatate dintre adolescentele din Uniunea Europeana care devin mame. Poate si pentru faptul ca a scazut vârsta la care apare prima menstruatie, pubertatea debutând la 10 - 11 ani si nu la 13 - 14 ani, ca înainte. În consecinta, vârsta primului contact sexual a scazut, implicit, plasându-se de multe ori în adolescenta, în contextul în care internetul abunda de informatii de multe ori false sau care sunt percepute în mod eronat”, explica Dr. Irina Catighera, medic primar planning familial, Maternitatea ”Cuza Voda”, Iasi. Dramatic este ca 85- dintre mamele si gravidele cu vârsta sub 18 ani nu mai merg la scoala, majoritatea acestora abandonând studiile înainte de sarcina. Una din zece mame sau gravide minore nu a fost niciodata la scoala, iar 75- dintre gravidele si mamele minore au renuntat la scoala în gimnaziu. Patru din zece gravide sau mame minore nu acceseaza alte servicii medicale, cu exceptia medicinii de familie, pe durata sarcinii; 80- dintre gravidele sau mamele sub 18 ani nu au utilizat nicio metoda contraceptiva deoarece nu au avut informatii despre utilizarea acestora, 75- dintre mamele sau gravidele minore au rude sau cunostinte care au nascut la o vârsta sub 18 ani, iar 32- dintre acestea afirma ca mama lor era minora când le-a nascut. În sfârsit, doua din zece mame minore au mai mult de un copil. Iar vârsta medie a tatalui copiilor mamelor minore este de 21 de ani la nivel de întreg esantion. Date relevate de analiza privind situatia accesului gravidelor din comunitati defavorizate la servicii medicale arata ca 25- dintre gravidele vulnerabile nu au asigurare medicala iar 33- dintre gravide afirma ca nu au facut analizele recomandate de când sunt gravide. Lipsa banilor este principalul impediment mentionat, în contextul în care patru din zece gravide afirma ca toate analizele au fost gratuite. Doar patru din zece afirma ca au folosit pâna acum o metoda contraceptiva. În ceea ce priveste sursa informatiilor, familia ramâne un factor important, de asemenea procentul celor care spun ca nu au fost informate este în continuare ridicat. În cazul abandonului scolii, 76- dintre femei renuntasera la scoala înainte de sarcina, 18- în timpul sarcinii iar 7- dupa nastere. ”Aceste mame adolescente provin de obicei din mediul rural, din familii monoparentale, cu multi copii sau din parinti plecati din tara. Multe dintre aceste adolescente sunt analfabete sau victime ale abandonului scolar si nu beneficiaza de informatii elementare privind anatomia si fiziologia corpului uman, umplând golul afectiv printr-o sexualitate inconstienta, precoce, care de multe ori nu ofera societatii, în conditiile imposibilitatii unei scolarizari si educatii corespunzatoare, un material uman de calitate”, a adaugat Dr. Irina Catighera. De asemenea, doua din zece persoane identifica veniturile din munci ocazionale ca principala sursa de venit a gospodariei. În acest context, venitul mediu al familiilor mamelor minore este de 1.160 lei, aproximativ 50- dintre familiile mamelor minore având un venit sub 1.000 lei si doar 12- peste 2.000 lei. Tinând cont de aceste aspecte, în ciuda unor progrese evidente, România continua sa se mentina pe primele locuri în UE27 în ceea ce priveste rata mortalitatii la copii sub un an, valoarea la care s-a ajuns în 2020 potrivit datelor INS (5,6/1000 nascuti vii) fiind practic similara cu rata medie a vechii Uniuni Europene de acum circa 20 de ani. Dintre cele 198.302 de nasteri înregistrate în România în 2020 potrivit datelor definitive INS, 731 provin de la fete sub 15 ani si 17.366 de la fete cu vârsta între 15-19 ani. Statistica arata ca unu din zece nou-nascuti din România provine din mame adolescente. De altfel, tara noastra contribuie cu mai mult de un sfert dintre mamele sub 18 ani (30-) din toata Uniunea Europeana si cu 45- dintre mamele cu vârsta sub 15 ani. „În tara noastra nu este aplicat, înca, în învatamânt, programul de educatie pentru sanatate, în mod particular de educatie sexuala, care exista doar sub forma de lege de câtiva ani buni. Interventia persoanelor calificate (medici, asistente cu pregatire în domeniu, ONG uri) în scoli este posibila doar la solicitarea elevilor, parintilor, cadrelor didactice sau psihologilor, iar participarea acceptata doar cu semnatura familiei. În conditiile în care numarul mamelor minore (12 - 17 ani) este în crestere, plasând România pe un nedorit loc fruntas în Europa, context în care creste si numarul mamelor si al copiilor din centrele de plasament”, a conchis Dr. Irina Catighera. Potrivit datelor Federatiei Nationale a Asociatiilor Medicilor de Familie, 53- din localitatile din România nu au deloc medic de familie sau nu au suficienti medici de familie. Multe fete si femei din zonele rurale defavorizate recurg la auto-medicatie în timpul sarcinii, nu ajung la medic pentru luarea în evidenta si monitorizarea adecvata a sarcinii si asteapta pâna când situatia lor se precipita sau se înrautateste. Din 2015, Salvati Copiii România a organizat caravane de sustinere a sanatatii fetelor si femeilor în judetele Neamt, Vaslui, Iasi, Giurgiu, Constanta, Brasov, Tulcea, Botosani si Suceava. Au fost implicati 70 de medici, medici rezidenti, asistenti medicali si asistenti sociali, pentru facilitarea accesului pentru fetele si femeile vulnerabile la ecografii gratuite de sân, ecografii abdominale, ecografii transvaginale, recoltari Babes Papanicolau si sesiuni de informare. În total, au fost sprijinite 5.000 de tinere din cele noua judete, prin servicii medicale gratuite sau prin consiliere individuala si de grup.
