Luni dimineaţă, ora 8, în luna august. Pickhammerele sfredelesc pavelele de sub balcon şi liniştea dintr-o lună a concediilor, în care mulţi au ales să se odihnească acasă sau măcar să înceapă ceva mai târziu ziua de lucru. Claxoane, frâne forţate, motoare care rulează pe asfalt, alarme de tot felul, săpături şi spargeri de trotuare sunt surse de zgomot cu care urechile bucureştenilor – dar nu numai – s-au obişnuit deja, devenind o rutină. Expunerea la surse multiple de zgomot în mod constant generează însă un puternic disconfort, greu – dacă nu chiar imposibil – de evitat. Şi deşi s-ar crede că zgomotul este o problemă întâlnită mai ales ziua, nici orele nopţii nu sunt cu mult mai liniştite.
Pagina verde. ANALIZĂ. Poluarea care nu se vede, dar se aude: Traficul rutier este inamicul liniştii în oraşe. Bucureştiul avea acum patru ani peste 200 de zone cu zgomote peste limitele admise. Ce s-a schimbat?
