Criza europeană de ouă, cauzată de gripa aviară, aduce în discuţie ideea dacă o aparentă slăbiciune a economiei româneşti - ponderea mare a populaţiei din mediul rural, care încă-şi produce singură hrana - nu poate deveni un atu? În acest moment, în condiţiile în care jumătate din populaţie trăieşte în mediul rural, îşi produce ouă şi nu este dependentă de ce ajunge pe rafturile din retailul modern.
În condiţiile crizei ouălor, nu e cazul ca România să-şi folosească atuul - cel puţin 1,5 milioane de gospodării care îşi asigură consumul de ouă? Cum poate autoconsumul, privit ca o slăbiciune, să devină un avantaj? Cum a evoluat numărul de gospodării de până în 5 ha în România. România a pierdut în patru ani o treime din micile gospodării care creşteau găini
