Oamenii politici români, mai ales liberalii, s-au plâns mereu că UE nu-i lasă să cheltuiască din împrumuturi pentru dezvoltare (celebra interdicţie a deficitului de peste 3% din PIB), în vreme ce Vestul s-ar fi dezvoltat chiar prin împrumuturi. Acum România a ajuns la o datorie publică egală cu 50% din PIB-ul său, iar dezvoltarea se vede doar în satele în care au intrat bani de la UE.
Deficitul bugetar a trecut de 2% din PIB la trei luni din an, dar 57% din cheltuieli care nu-şi găsesc corespondentul în venituri sunt consemnate în dreptul investiţiilor. Totuşi, din deficitul înregistrat în T1, de 36 mld. lei, 20 mld. lei sunt consemnate în dreptul investiţiilor – sunt cheltuieli din fonduri UE, din PNRR şi din buget
