Aflat la capătul a zece ani de mandat la Palatul Cotroceni, președintele României, Klaus Iohannis, este singurul deținător al celei mai importante funcții în statul român, de după 1989, care nu a semnat nici măcar un singur decret de grațiere, deși atât Constituția României, cât și legislația îi permit să facă acest gest de clemență. Iohannis a promis, în campania electorală prezidențială din anul 2014, înainte de alegerea sa pentru prima dată la Palatul Cotroceni, că nu va semna niciodată vreun decret prin care să fie grațiat vreun politician condamnat pentru corupție. Cei zece ani au demonstrat însă că Iohannis nu a emis niciun decret de grațiere, chiar dacă cei care au solicitat acest gest de clemență din partea șefului statului nu au primit condamnări pentru fapte de corupție, unele dintre cazuri fiind chiar sociale, cum ar fi, spre exemplu, o mamă care a furat o bucată de salam, pentru a-i pune fiicei sale ceva de mâncare pe masă. Până în 1 ianuarie 2015, cei trei președinți pe care i-a avut România, după 1990, au grațiat 1.858 de condamnați. O parte din decretele emise vizau grațierea întregii condamnări, altele vizau grațierea unei părți rămase neexecutate din pedepsele primite de cei în cauză, iar altele au grațiat chiar condamnări la plata unor amenzi penale. Cele mai multe grațieri poartă semnătura președintelui Emil Constantinescu - 971 în doar patru ani, urmate de cele semnate de președintele Ion Iliescu - 847 în aproape 9 ani. Până și Traian Băsescu a semnat, în cele două mandate ale sale, 40 de grațieri individuale.
Recordul lui Klaus cel Crud, singurul președinte de după 1990 care nu a acordat niciun act de clemență, în cei zece ani de mandate la Palatul Cotroceni,
