Revirimentul operei baroce readuce pe scenele de operă voci cu totul speciale cum este cea de contratenor. O voce bărbătească înaltă, acoperind plaja sonoră a vocilor de mezzo-soprană și chiar de soprană, contratenorul pare o ciudățenie a naturii. Dar! Nevoia unei astfel de voci se explică clar și ferm: atunci când interpretul unui erou de dimensiuni uriașe - Rinaldo (1711), Ottone (1723), Giulio Cesare (1724), Tamerlano (1724), Serse (1738)… pentru a nu aminti decât personaje din câteva opere de Handel – este bas sau bariton, figura sa majestuoasă ar putea părea comună îmbrăcată muzical în voci masculine obișnuite.
Pentru prima oară în Stagiunea de marți seara un contratenor! Alexandru Costea
