În fiecare zi a lunii iulie am fost dominați de caniculă. În regim de breaking news aflam ceea ce știam din moși-strămoși: că este luna lui cuptor. Denumirea vine de la o lungă experiență climatică, aflându-ne în cea mai călduroasă lună a verii, deci știrea în sine nu era o noutate. Dar, plasată cu obstinație, ne-a făcut să nădușim mai mult, peste ceea ce suportăm de la Soare. Pe deasupra, seceta făcea deschidea spre comentarii și mai apăsătoare despre viitorul nostru gastronomic, titlurile cele mai blânde anunțau doar foametea, potolită cu apa dată cu cana. Geaba zic diriguitorii că avem de toate cât să ne ajungă să nu fim lihniți la anu’, vin cioclii și ne sperie cu veștile rele.
Idei care agită apele, dar nu trec de mal
