În România postcomunistă, DNA (Direcția Națională Anticorupție) a devenit sinonimă cu lupta împotriva corupției, fiind văzută de unii ca un bastion al justiției, iar de alții ca un instrument politic. Aparentele coincidențe dintre reținerea unor politicieni și momentele cheie pre-electorale ridică întrebări pertinente despre imparțialitatea și obiectivitatea acestei instituții, criticii sugerând că există un calendar neoficial care dictează timingul anchetelor, servind interese politice mai degrabă decât justiția.
DNA - un instrument politic de control electoral? De la ”caltaboșul” lui Remeș la ”ouăle” lui Tătaru
