Ați auzit de blestemul mașinii de gunoi, care, când ajungi în spatele ei pe sens unic, la jumătatea străzii, vezi că în urma ta mai sunt alte zece automobile și ți se taie total libertatea de mișcare? Ei bine, acesta este un exemplu benign despre „binefacerile” reglementării. Mai bine am lăsa deoparte „gara noastră mică” și ne-am raporta la întregul mapamond pentru a ne întreba dacă ar fi trăit în vremea noastră Franz Kafka, ar scrie mai absurd decât a făcut-o? Dar Jaroslav Hašek, „tatăl” bravului soldat Svejk, ar fi oare mai sarcastic? Dacă cineva ar avea cumva curajul să-i întrebe și spiritele lor n-ar ști cum să se ascundă mai repede după ce vor fi chemate și vor stinge la iuţeală lumânarea, atunci ar fi clar că timpurile lor aveau mai puțină „încărcătură” absurdă și meritau mai puțin satirizate.
De ce nu dorim să fii sărac?
