La distanță de două săptămâni de la „marea bubuială” - cum au botezat localnicii explozia de la Crevedia - comuna din marginea Dâmboviței pare înțepenită în timp. Stația GPL arată de parcă ar fi sărit ieri în aer, casele rupte de suflul exploziilor se prăbușesc încet sub ochii șefilor de la Primărie, Județ sau „Centru”. Prin șanțuri mai sunt resturi de pe vremea când focul mistuia om și beton. Oamenii vorbesc despre banii ce pot să vină pe post de daune. Unora le lucesc ochii, alții mormăie de parcă ar fi invidioși că nu au aterizat și pe casele lor cisterne explodate. De morți și răniți nu se mai vorbește.
Crevedia. Viața de după „Marea bubuială”
