Pe coastele verzi ce coboară în salturi acrobatice vârful Istriței, coaste învelite de mii de ani în viță-de-vie și migdali parfumați răsuciți spre stele, vara și-a revărsat din belșug darurile. Oamenii vrednici, tot mai bătrâni, împuținați de minutarul suprem, pipăie aceste daruri cu degete boante, cocârjați pe sub umbra cireșilor pietroși, mereu și mereu în căutarea unei sărbători care să-l facă pe zeul vinului să râdă și să danseze.
Breaza, blestemul vieții în slujba zeului Bacchus
