Tragedia de la 2 Mai a adus în dezbatere, până la cel mai înalt nivel, subiectul traficului și consumului de droguri în România. Pentru a încerca să înțelegem mai bine cum combate România acest fenomen, ne-am uitat mai atent, dincolo de statistici cu numărul de consumatori, traficanți și dosare penale, la modul în care s-au organizat structurile statului și cum acționează ele pentru a duce o luptă pe care ministrul de Interne o consideră deja pierdută, cel puțin la categoria adulți. Până când subiectul va ajunge în ședința CSAT, cum a promis președintele Klaus Iohannis, țara noastră are o Strategie națională în domeniul drogurilor, care este aprobată prin hotărâre de guvern, ceea ce o face obligatoriu de pus în practică. Și totuși suntem în situația - familiară, de altfel - în care un caz grav, precum cel de la 2 Mai, scoate la iveală un întreg sistem disfuncțional: de la modul în care e conceput, până la felul în care este pus în aplicare.
Cum luptă România cu drogurile: Cu 14 procurori antidrog în toată țara, pedepse cu suspendare, organizare instituțională de-a-ndoaselea
