Oamenii ar trebui sprijiniți să ajungă cât mai repede la școală, la un magazin, la piață, la medic ori la locul de muncă. Pentru asta, administrațiile locale și centrale ar trebui să ne asigure infrastructura necesară, iar cartierele în care locuim ar trebui să fie construite după un model al Orașului de 15 minute. Acest concept de planificare urbană presupune ca majoritatea necesităților și serviciilor zilnice, cum ar fi munca, cumpărăturile, educația, îngrijirea sănătății și petrecerea timpului liber să poată fi ușor accesibile cu o plimbare pe jos de 15 minute sau o plimbare cu bicicleta. Ideea nu e nouă, ci are o vechime de aproape un secol. Însă a fost relansată în spațiul public în ultimii ani de către urbanistul franco-columbian Carlos Moreno. Din toată această dezbatere nu puteau să lipsească conspiraționiștii, care au început să răspândească chiar și în spațiul public românesc informații false conform cărora orașul de 15 minute este „o reprezentare modernă” a lagărelor naziste. În prezent se află în dezbatere parlamentară un proiect de lege care face referire la teoria lui Moreno, iar acesta are stabilite niște ținte care contribuie la tranziția verde a zonelor urbane de la noi din țară și la alinierea la principiile și practicile europene. Mulți oameni care locuiesc astăzi în orașe nu pot decât să viseze la schimbări și, în schimb, trebuie să facă față blocajelor de trafic sau transportului public defectuos pentru a ajunge acolo unde doresc. Experții spun că pentru a crea orașe mai durabile, lucruri precum spațiile verzi, locurile pentru a face sport, cinematografele sau magazinele trebuie mutate acolo unde locuiesc oamenii, nu invers. În schimb, Primarul General al Capitalei, Nicușor Dan, crede că ne va lua încă 20 de ani să vindecăm toate rănile de planificare ale orașului.
Ce înseamnă „Orașul de 15 minute”. Când poate fi implementat și în România acest concept urban care i-a provocat pe conspiraționiști
