Indiana Jones a îmbătrânit urât. Atât de urât încât a ajuns să vorbească într-o ireală limbă română, cu accent de Disney. „Indiana Jones și cadranul destinului”, cel mai recent film al acestei atît de populare (cândva) serii, este și primul care nu e regizat ori gândit de cuplul Steven Spielberg/George Lucas. Iar rezultatul se vede: filmul arată fix ca un desen animat. Dacă ești totuși fan „hardcore” al francizei și simți nevoia să bifezi, măcar din obligație morală, și acest al cincilea (și, sperăm noi, ultimul) film al seriei, caută varianta în engleză și subtitrată în română. Iar dacă te încumeți să vezi, totuși, varianta dublată în română, pregătește-te să urmărești ceva similar cu un scheci de Silviu Gherman, de 2 ore și jumătate. Sunt șanse mari să râzi în hohote la fiecare replică. Dar și să nu mai înțelegi nimic din acțiune: Harrison Ford, Mads Mikkelsen sau Antonio Banderas vorbind în română sunt atât de comici, încât e imposibil să mai urmezi firul narativ. Nu că ar mai conta detaliul ăsta.
Am fost la ultimul „Indiana Jones”, dublat în limba română, ca să n-o faci tu. Sau, dacă o faci, mergi măcar la varianta subtitrată
