În anul 1785, la 15 noiembrie, un Anghel Săraru, fruntaș între Sărari, și, se pare, cu știință de carte, a ridicat prin proprie voință ctitoricească pe moșia sa numită în acte Funia Dianului o bisericuță de lemn cu grătarele de nuiele pe care a pus tencuială și zugravii de subțire au pictat sfinții.
Însemnări pregătitoare pentru o sperată „Cronică de familie”
