Consumul de droguri nu mai este o problema sociala noua in tara noastra. In ultimii ani, fenomenul a capatat dimensiuni ingrijoratoare. Potentialii consumatori de droguri provin din randul adolescentilor si al tinerilor confruntati cu probleme sociale, psiho-emotionale, psihiatrice. Virtutile drogurilor sau ale asa-numitelor plante „divinatoriiˮ sunt cunoscute inca din Antichitate. Egiptenii cultivau macul din care extrageau opiul. Din opiu se preparau licori cu efect sedativ. In India se cultiva un soi canepa (cannabis) din care se extragea hasisul utilizat in ceremoniile religioase pentru a obtine o exaltare dionisiaca. Raspandirea acestor plante si a extractelor lor s-a facut lent, in decursul secolelor. Pana in prima jumatate a secolului al XX-lea, consumul de droguri nu reprezenta o problema sociala astfel incat sa necesite interventia unor institutii specializate ale societatii. Opiul si hasisul si-au facut aparitia in Occident abia la inceputul secolului al XIX-lea. Publicul a inceput sa cunoasca efectele acestor substante prin intermediul artistilor si al scriitorilor aflati in cautare de senzatii tari. Baudelaire le-a glorificat in ale sale „Paradisuri artificialeˮ. Consumul de droguri era apanajul unor minoritati de filosofi, artisti, boemi. Desfiintarea barierelor sociale, usurinta deplasarilor, extinderea mijloacelor de comunicare au contribuit la extinderea acestui fenomen. Astazi putem vorbi despre o „democratizare a consumului de droguriˮ. In sec. al XIX-lea si la inceputul sec. al XX-lea, morfina era folosita ca medicament pentru efectele sale psihoactive. In SUA, la inceputul sec. XX, se estima ca numarul morfinomanilor care isi intretineau dependenta cu medicamente vandute in farmacii era intre 200000 si 500000. Ca urmare a campaniei de denuntare a narcomaniei, in anul 1914, apare o lege care blocheaza accesul legal la opiacee si care ii impinge pe narcomani in ilegalitate. Consumul de droguri nu mai este o problema sociala noua in tara noastra. In ultimii ani, fenomenul a capatat dimensiuni ingrijoratoare. Potentialii consumatori de droguri provin din randul adolescentilor si al tinerilor confruntati cu probleme sociale, psiho-emotionale, psihiatrice. Primul centru pilot de tratament specializat pentru persoanele dependente de droguri s-a deschis in 1996 in cadrul Spitalului „Gheorghe Marinescuˮ din Bucuresti. La acea vreme, numarul anual de beneficiari ai centrului se ridica la circa 200-250 de persoane, dintre care 10-15- sunt consumatori de heroina. In anul 2003, am fost contractat de o organizatie neguvernamentala ca expert pentru o cercetare sociologica privind consumul de droguri in randul adolescentilor din licee. Scopul anchetei de tip exploratoriu era de a identifica posibile riscuri in transmiterea HIV/SIDA si alte boli care pot fi contactate pe cale sexuala sau prin utilizarea unor dispozitive medicale (ex: seringile pentru drogurile injectabile). Cercetarea pe care am coordonat-o la nivelul municipiului Iasi, pe un esantion stratificat care a cuprins toate liceele (teoretice, tehnologice, vocationale), de la clasele a IX-a si a XII-a, a relevat faptul ca 23- dintre respondenti au incercat cel putin o data un drog sub forma ingerabila (pastile folosite in tratamente psihiatrice in combinatie cu alcool), masticabila (diverse tablete), de tigari (etnobotanice, canabis, marijuana), inhalare. Cercetarea nu a trezit prea mult interesul factorilor de decizie de la nivelul invatamantul iesean, a ramas doar un articol publicat intr-o revista stiintifica. Pana de curand, dependenta de tutun, alcool, droguri si alte substante in randul adolescentilor si al tinerilor nu a fost o prioritate pe agenda publica. Doar prin anii 2007-2008, a fost ceva agitatie in legatura cu proliferarea magazinelor care vindeau etnobotanice chiar in proximitatea scolilor. Cu ani in urma se vorbea despre Romania ca fiind o tara de tranzit pentru drogurile care interesau statele occidentale. Cel mai recent raport al Agentiei Nationale Antidrog (2022) arata ca 10,7- din persoanele cu varsta cuprinsa intre 15-64 ani au consumat cel putin un tip de drog ilicit de-a lungul vietii (consum experimental), in timp ce 6- dintre ei au consumat si in ultimul an (consum recent). Potrivit acestui raport, cele mai mari rate de consum se observa in randul populatiei tinere (15-34 ani). Adolescenta este perioada cu vulnerabilitatea cea mai mare la initierea consumului de droguri, cea mai mica varsta de debut pentru consumul de noi substante psihoactive fiind de 13 ani, consemneaza raportul ANA. Consumul de alcool si droguri este insotit adesea de comiterea unor fapte violente: agresiuni fizice, psihice, violuri, furturi. Consumul de astfel de stupefiante reduce inhibitia, slabeste controlul constient si teama de sanctiune. Se considera ca probabilitatea individuala de a fuma marijuana variaza direct proportional cu numarul de prieteni fumatori de marijuana. Initierea in consumul de droguri are loc la instigarea unor prieteni din cartier sau chiar colegi de scoala. Elevii de liceu sunt initiat de catre „cei mai buniˮ colegi de clasa, de grupul de prieteni, grupul de apartenenta, la petreceri, in discoteci, cluburi, cu prilejul unor festivaluri sau concerte de muzica. In ultima perioada s-au inmultit cazurile de infractiuni in care sunt implicate persoane care consuma si/sau traficheaza droguri de mare risc. Vedem tot mai multe accidente rutiere cu victime multiple in care sunt implicati soferi aflati sub influenta alcoolului si drogurilor. Deodata, pare ca ne-am trezit dintr-un somn adanc si am constatat ca din tara de tranzit, Romania a devenit o tara de consumatori de droguri. Ministra Justitiei, Alina Gorghiu, a afirmat recent ca in tara noastra sunt „milioane de consumatori de droguri, iar acestia trebuie ajutati sa scape de problema, pentru ca nu pot fi bagati cu totii la inchisoare” (cf. Euronews, 2023). Ministrul de Interne, Catalin Predoiu, a fost si mai sumbru in aprecierile sale, spunand ca „batalia cu drogurile la categoria adulti este pierduta, iar prioritara este salvarea tinerei generatii” (cf. Hotnews.ro, 2023). In ultimii ani, consumul de droguri a devenit un fapt tot mai prezent in viata adolescentilor si a tinerilor romani, in special a celor cu venituri ridicate. Incidenta cea mai mare a consumului de droguri este in regiunea Bucuresti-Ilfov, cu populatia cea mai prospera din tara. Canabisul este cel mai consumat drog de catre tineri. Cu toate acestea, tinerii romani au trecut de la consumul de droguri usoare la experimentarea drogurilor injectabile. Cercetarile occidentale in domeniul consumului de droguri au pus in evidenta corelatia dintre consumul de droguri injectabile si transmiterea virusului HIV/ SIDA. Riscurile contactarii si transmiterii infectiei HIV la acest segment de populatie sunt potentate si de particularitatile speciale asociate varstei: teribilismul, curiozitatea sexuala, antrenarea in diverse activitati infractionale, lipsa/insuficienta supravegherii parintilor sau a altor persoane cu rol in educatia adolescentilor, lipsa unor informatii adecvate si oferite in regim permanent cu privire la riscurile contactarii bolilor cu transmitere sexuala s.a. Biobliografie: Dragan, Jenica, Dictionar de droguri, Editura National, Bucuresti, 2000. Ferreol, Gilles (coord.), Adolescentii si toxicomania, Editura Polirom, Iasi, 2000. Iftimoaei, Ciprian, Iftimoaei, Manuela, Consumul de droguri in randul adolescentilor din liceele iesene, in Revista de Cercetare si Interventie Sociala, nr.2, Editura Lumen, Iasi, 2003. Porot, Antoine, Porot, Maurice, Toxicomaniile, Editura Stiintifica, Bucuresti, 1999. Slaru, Mihai, Drogurile, Editura Semne, Iasi, 1998. Ciprian Iftimoaei este director adjunct la Directia Judeteana de Statistica Iasi si lector asociat doctor la Facultatea de Filosofie si Stiinte Social-Politice a Universitatii „Al. I. Cuza” din Iasi
