Hipertensiunea arteriala afecteaza mai mult de 150 de milioane de adulti din Statele Unite, ceea ce le prezinta un risc crescut pentru o serie de probleme de sanatate, inclusiv atac de cord si accident vascular cerebral. Deoarece se considera ca un consum mai mare de sare contribuie la cresterea tensiunii arteriale prin stimularea setei si conduce la un aport mai mare de lichide, reducerea aportului de sare este considerata a fi o strategie importanta pentru scaderea tensiunii arteriale. Practic, si o crestere usoara a aportului de sodiu poate afecta capacitatea rinichilor de a regla lichidul si pot determina cresterea tensiunii arteriale. Reducerea consumului de sare reduce hipertensiunea Un nou studiu condus de Stephen Juraschek, MD, Ph.D., profesor la Beth Israel Deaconess Medical Center (BIDMC), arunca o noua lumina asupra acestor constatari. Cercetatorii au descoperit ca reducerea aportului de sodiu (sare) la adulti cu hipertensiune arteriala a scazut setea, volumul de urina (un marker al aportului de lichide) si tensiunea arteriala, dar nu a afectat necesarul de energie metabolica. Aceste rezultate, publicate anul acesta în jurnalul Hypertension, sustin notiunea traditionala ca scaderea aportului de sodiu este esentiala pentru gestionarea hipertensiunii arteriale - disputând studii recente. Practic, retentia de sodiu determina hipervolemie prin reabsorbtia secundara de apa, cu cresterea debitului sistemic si, consecutiv, cresterea tensiunii arteriale sistolice. De asemenea, cantitatea crescuta de sodiu se depune în peretele vascular cu cresterea rezistentei vasculare si, implicit, aparitia hipertensiunii arteriale diastolice. Folosind date dintr-un studiu randomizat de alimentatie controlata, publicat în 2001, cercetatorii au examinat efectele a trei niveluri diferite de aport de sare (scazut, mediu si mare) asupra sângelui; tensiunea la participanti dupa doua diete distincte - o dieta tipica americana (dieta de control) sau o dieta sanatoasa (dieta DASH). În aceasta analiza secundara a studiului, cercetatorii au masurat impactul aportului de sodiu asupra aportului de energie, a greutatii, a setei auto-raportate si a volumului de urina de 24 de ore. De aceea. cantitatea maxima de sare recomandata de specialisti este de 3 grame pe zi pentru un adult, adica 3.000 de miligrame. „În mod normal ar trebui sa consumam mai putin de o lingurita de sare, în timp ce noi consumam o lingura de sare. Gânditi-va la aceasta diferenta! Asa ajungem la educatia sanitara, unde copiii trebuie sa învete sa nu mai puna solnita pe masa, sa nu mai adauge în mâncare, deci sa nu mai faca gesturile pe care le vad la parinti. Totodata, daca copilul vede ca parintele este sedentar, asa va face si el, iar daca parintele nu va duce copilul la o piscina sau undeva sa faca sport, asa se va obisnui copilul. La scoala lucrurile se pot corecta foarte bine. Aici intervine educatia medicala care trebuie sa creasca si sa înceapa chiar din scoala. Nu este o vorba în vânt, educatia sanitara, educatia medicala, directionata, trebuie sa existe înca din scoala”, a explicat Prof. Univ. dr. Catalina Arsenescu Georgescu. Cercetatorii au descoperit ca, desi aportul redus de sodiu nu a afectat cantitatea de energie necesara pentru mentinerea unei greutati stabile, a scazut setea participantilor. Mai mult, volumul de urina a fost fie neschimbat, fie mai mic, cu aportul redus de sare. Împreuna, aceste rezultate sugereaza ca, la adultii cu tensiune arteriala crescuta sau hipertensiune arteriala, un aport de sare mai mic scade setea, volumul de urina (si probabil aportul de lichide) si tensiunea arteriala. Aceste modificari au avut loc fara a modifica cantitatea de energie necesara pentru a mentine constanta greutatea corporala. „Vârsta noastra reala este vârsta vaselor de sânge si doar noi putem sa administram aceasta vârsta, pentru ca greselile le facem noi, cu buna stiinta. As vrea sa mentionez ca toate progresele, pe care nu le putem nega, au dus la o crestere a sperantei de viata, chiar cu ani buni, între 5 si 10 ani. Haideti sa ne gândim, în tarile nordice avem o speranta de viata medie de 80-85 de ani. Noi suntem pe la 70-75 de ani, cu o diferenta de gen care, din pacate îi dezavantajeaza pe barbati. Dar de ce gresim? Progresele în lumea medicala se întâmpla peste tot, ajungem sa spunem ca speranta de viata este importanta, dar ce valoare mai are aceasta daca nu avem o calitate a vietii pe masura? Calitatea vietii înseamna ca te poti bucura de tot ce înseamna o viata frumoasa, dar lucrurile acestea le delimitam noi însine”, a concluzionat Prof. Univ. dr. Catalina Arsenescu Georgescu. „Studiul nostru contribuie în mod semnificativ la aceasta dezbatere stiintifica si subliniaza importanta reducerii sarii ca mijloc de scadere a tensiunii arteriale”, a spus Juraschek.
