Preotul Doru Gheaja, indicat de mai multi artisti de muzica populara drept persoana care a cules cântecul „Asa-i românul”, afirma ca a auzit prima data acest cântec în anul 1954 în timp ce studia, în primul an, la Seminarul Teologic de la Sibiu. Acesta spune ca a auzit melodia la un coleg cu doi ani mai mare originar din Valea Hârtibaciului si este de parere ca nimeni nu trebuie sa-si aroge meritul pentru muzica, întrucât „meritul este al celor care asculta si le intra în suflet”. Precizarile sale vin dupa ce artistul Grigore Lese a sustinut ca melodia ”Asa-i românul”, cântata cu precadere la manifestarile de 1 Decembrie, provine, de fapt, din folclorul maghiar. „Nu vreau sa amintesc nume, nu vreau sa dau nume, vreau sa amintesc doar de cântecul patriotic care a fost si mi-a ramas în suflet cât timp voi trai. Originea melodiei - eu nu sunt muzician, sunt preot - eu am auzit-o. ce vreau sa va spun? Eu cânt asta, am învatat-o în ’54. În ’54 am dat admitere la Seminarul Teologic din Cluj. Pe timpul ala se faceau doar sapte clase. Dupa sapte clase am dat admitere la seminarul din Cluj si aveam un coleg mai mare ca mine cu doi ani, Ionas Nicolae, care era din Chirpar de loc, de lânga Agnita, de pe Valea Hârtibaciului si pe el îl auzeam fredonând melodii, mai multe, probabil de la batrânii satului le-a auzit el si le-a învatat. Era un cântaret bun si mi-a ramas în memorie, imprimata, melodia «Asa-i românul», dar asa cum o cântau atunci, cum am învatat-o de la el, originala. Linia melodica e aceeasi, asupra textului s-a intervenit dupa ’90, când s-a înregistrat de unul si de altii, la altii a ramas acelasi text, dar trebuie sa retinem ca «Asa-i românul» este un cântec patriotic, nu este un cântec legat de familie, de mama, este un cântec legat de tara”, a declarat marti dupa amiaza, la Radio Unirea, preotul Doru Gheaja. Preotul, care a cântat mai multi ani melodiile patriotice în cadrul Cenaclului Flacara, coordonat de poetul Adrian Paunescu, a explicat ca pentru prima data a înregistrat melodia în anul 1980, în format video. El a povestit ca Paunescu i-a cerut sa taie, când a înregistrat cântecul, sintagma „o rugaciune catre Dumnezeu” din ultima strofa, explicându-i ca aceasta va fi taiata de catre cei care se ocupau cu cenzura în perioada comunnista. În locul acestei sintagme, Paunescu a propus sintagma: „o rugaciune spre Zamolxe zeu”, a adaugat Doru Gheaja. „Meritul eu l-as acorda celor care îl asculta si le intra în suflet. Cântecul, chiar daca cineva îl compune, îl înregistreaza, nu e al lui personal. Are meritul ca l-a cules, ca l-a facut public, poate sa îl cânte orisicine, dar aici intervine deja lauda. Eu stiu de la cutare, de la mama, de la tata, de la bunicul, de la bunica, astea ar trebui sa dispara”, mai spune preotul, care acum peste 80 de ani. Întrebat daca se considera parintele acestui cântec, preotul spune: ”Nu. Eu cred ca parintii acestui cântec sunt înaintasii colegului meu”.
