Vestea ca firma ieseana de constructii Stef Invest a înaintat pe 12 octombrie 2023 la Tribunalul Iasi o cerere prin care solicita deschiderea procedurii de reorganizare a firmei, cerere care i-a fost admisa de instanta câteva zile mai târziu, a fost o unda de soc pentru mediul de afaceri local, chiar daca sunt cunoscute problemele cu care se confrunta firmele care activeaza în acest domeniu. Situatia economica actuala, dar si întârzierea termenelor de încasare a banilor de la stat, în mare parte, a adus societatea în aceasta situatie, sustine administratorul firmei locale. Stef Invest nu este însa singura societate ieseana de profil care se lupta cu datorii mari, tranzactiile imobiliare si constructiile reprezentând industriile care ar putea da cele mai multe insolvente în perioada urmatoare, reiese dintr-o analiza facuta de „Ziarul de Iasi” pe baza datelor care ne-au fost transmise de Casa de Insolventa Transilvania (CITR). În 2013, CITR a introdus în piata termenul „companie de impact”, referindu-se la companiile cu active mai mari de un milion de euro si a studiat industriile în care ele activeaza, nivelul profitului, gradul de îndatorare si rata de încasare a creantelor. Din 39.970 de companii de impact la nivel national în anul 2022, 1.208 sunt din judetul Iasi, iar 504 sunt în risc de restructurare si aproape de pragul de insolventa. Dintre acestea, putin peste o suta sunt în situtii care, teoretic, ar prezenta risc crescut de insolventa, desi o analiza în detaliu asupra planurilor interne de gestionarea a situatiei nu a fost întreprinsa. În timp ce datele din bilanturile contabile indica în mod clar un asemenea risc teoretic, pentru o parte dintre acestea managerii au, de regula, solutii de traversare a perioadelor dificile. Acest lucru este reliefat de faptul ca, în comparatie cu 2021, numarul firmelor iesene aflate în dificultate a crescut remarcabil, dar nu toate cele identificate acum doi ani cu probleme la limita au intrat în insolventa. În anul 2021, CITR a identificat 35.160 de companii de impact la nivelul întregii tari, din care 1.051 erau în acel an din Iasi. Pe atunci, 379 se aflau în zona restructurabila si în risc de insolventa. Majoritatea dintre aceste companii iesene aflate în prezent în dificultate activeaza în industrii precum constructii si tranzactii imobiliare. De remarcat ca volumul total al datoriilor firmelor de impact din Iasi a crescut în ultimii doi ani semnificativ .CITR mai arata ca numarul companiilor de impact la nivel national aflate într-o situatie dificila (43- din total) atinge cel mai înalt nivel din 2013 pâna în prezent. Constructiile au o pondere semnificativa în economia Iasului, firmele din acest domeniu contribuind în 2022 cu aproximativ 11- (963,4 mil. euro) la cifra de afaceri totala a Iasului, de 8,77 mld. euro, potrivit datelor din Breviarul Economic al Judetului Iasi, elaborat de Camera de Comert si Industrie Iasi. CITESTE SI: Probleme la o mare firma de constructii din Iasi. Stef Invest se reorganizeaza. Motivul: întârzierile la plata, în special ale statului Lucrarile noi în constructii, dar si finalizarea celor existente ar putea fi afectate însa si de cresterile de preturi în perioada urmatoare la materiile prime care intra în componenta betonului, iar acesti factori vor influenta pretul final al betonului. Ciprian Croitoru, director general al Hersson Group din Iasi, care furnizeaza mai multe solutii în sectorul constructiilor, ne-a spus ca estimeaza o ajustare a pretului de 25-30-, care va avea un impact si asupra sectorului de constructii rezidential/ nerezidential si industrial. Prof. dr. Liviu-George Maha (FOTO), de la Facultatea de Economie si Administrarea Afacerilor (FEAA) din cadrul Universitatii „Alexandru Ioan Cuza” din Iasi, arata ca problemele sunt legate si de evolutiile recente din acest domeniu. Daca perioada de crestere economica a orientat companiile de profil catre sectorul rezidential si catre constructiile civile finantate de mediul privat, ultimii ani au adus o reorientare strategica a acestora catre infrastructura publica (drumuri, poduri, retele de apa si canalizare, retele de alimentare cu gaze naturale, sali de sport etc.). „Motivele au tinut atât de scaderea cererii pe piata constructiilor rezidentiale, dar si de o evolutie fireasca, multe dintre firme crescând si, astfel, simtind nevoia sa acceseze un segment de piata cu potential mai mare de câstig. Un factor favorizant a fost reprezentat si de faptul ca autoritatile si institutiile publice au avut la dispozitie tot mai multe finantari europene, cum ar fi fonduri provenind din PNRR, programe nationale, ceea ce a crescut cererea pe acest segment de piata”, explica profesorul din Iasi. Dar aceasta schimbare de strategie a adus si noi riscuri. Pe de o parte, firmele au avut nevoie de investitii semnificative în echipamente si utilaje specifice, ceea ce a antrenat cresterea gradului de îndatorare a acestora. Pe de alta parte, daca finantarea privata era relativ certa, în cazul proiectelor finantate din bani publici a crescut foarte mult riscul de a nu încasa la timp contravaloarea lucrarilor efectuate si a serviciilor prestate. Profesorul Maha aduce în discutie si legea privind masurile fiscale, promulgata de presedintele Iohannis zilele trecute, care creste povara pe care trebuie sa o suporte mediul privat si care vine cu o serie de masuri vizând o anumita austeritate la nivelul sectorului public. CITESTE SI: Croitoru, Hersson Group Iasi: Pretul betonului ar putea creste cu 25-30-. Se preconizeaza scumpirea materiilor prime ce intra în componenta lui „Dincolo de eficienta mai mare sau mai redusa a acestor masuri, întârzierea cu care s-au luat aceste decizii a facut imposibila realizarea unei rectificari bugetare si asigurarea continuitatii în ceea ce priveste finantarea proiectelor de investitii aflate în curs. Multe firme au realizat lucrari si ar trebui sa încaseze contravaloarea acestora de la primarii, regii autonome, companii de stat etc. – unele au lucrari nedecontate de aproape sase luni, dar lipsa resurselor bugetare face ca aceste plati sa nu poata fi efectuate. În acelasi timp, firmele trebuie sa plateasca salarii, impozite, rate la eventuale credite contractate pentru finantarea investitiilor realizate, facturi emise de furnizorii de energie, materii prime si materiale etc. Companiile au amânat o parte din datorii datorii, au apelat la credite bancare, dar aceste solutii sunt temporare, speranta fiind ca situatia se va regla într-un timp mai scurt. Cum problemele nu s-au rezolvat nici acum, firmele au apelat la solutia pe care le-o ofera legislatia în vigoare, si anume reorganizarea, insolventa etc.”, explica profesorul Maha. Vezi AICI evolutia companiilor de impact din economia româneasca
