Parca aud deja întrebarea consternata din fundal: cum, coane, tu nu crezi ca umanitatea se va autodistruge prin inventiile ei tot mai iresponsabile? Raspund: ba sunt convins ca, odata s-odata, ea se va autodizolva, dar nu va fi nici din cauza AI-ului, nici a penicilinei, nici a telefonului si nici macar a banalei roti, ci a propriei sale idiotenii. Câteva date pentru început: aproximativ 3.500 î. Hr. – creionarea cele dintâi roti (sumerienii), 1440-1450 – dezvoltarea tiparului functional (Gutenberg), 1839 – realizarea primelor fotografii (Fox Talbot), 1877 – prima demonstratie de convorbire telefonica (Bell), 1879 – Edison îsi prezinta marea inventie: becul electric, 1886 – Benz propune proiectul unui automobil sustinut de motor independent, 1895 – fratii Lumière deruleaza „imagini miscatoare pe ecran”, adica un film în terminologia de astazi, 1903 – fratii Wright piloteaza un avion al carui zbor poate fi în întregime controlat de catre cel de la mansa, 1928 – Fleming lanseaza un nou medicament menit sa vindece infectiile bacteriene: penicilina. Lista poate continua si, desigur, poate fi îmbunatatita. Se cuvin însa introduse si câteva glose tabloului idilic de mai sus. Desi atestata înca din jurul anului 3.500 î.Hr., roata nu devine un instrument de lucru în comunitatile antice pâna în jurul anului 2.000 î.Hr. (asadar, un mileniu si jumatate mai târziu). Se banuieste, pe lânga dificultatea constructiei si anexarii acestui straniu obiect unor utilaje de munca, o rezistenta (mentala) puternica a grupului (precaut cu posibilele pericole pe care noua „unealta” le-ar putea aduce). Nici tiparul nu a avut o intrare usoara în viata comunitatii, spaima de pierdere din mâna a manuscrisului propriu de catre autori fiind, la început, omniprezenta. Fotografiile facute în prima jumatate a secolului al XIX-lea stârnesc de asemenea uriase aprehensiuni. Se vorbeste deschis despre un aparat „diabolic”, capabil sa-ti rapeasca sufletul, sa te ucida (iata, prin „imortalizare”) sau sa-ti ia, instantaneu, mintile. Cinematografia, similar, te orbeste si te arunca în universul umbrelor, al fantomelor silentioase si cenusii. Becul lui Edison, asociat cu malefica electricitate (existenta de mai înainte), declanseaza polemici între savantii progresisti si propagandistii apocaliptici (care vad pretutindeni catastrofe cu electrocutari în masa, cadavre carbonizate pe strazi si oameni subit delabrati din cauza efectelor luminii artificiale). Automobilul lui Benz nu are o primire mai buna. Este un lucru diavolesc ce se misca prin interventia unor duhuri necurate si urmareste pervertirea umanitatii. Se publica îndemnuri vehemente în presa ca toti cetatenii sa-si pastreze caii si sa nu se lase corupti de dusmanii descinsi din lumea nevazuta. La fel, avionul îi aduce la exasperare pe indivizii „cu scaun la cap”, care cer imperios stoparea acestei blasfemii celeste, deopotriva infame si izvorâtoare de hybris. În sfârsit, faptul ca penicilina dadea alergii la unul din zece pacienti îi împinge pe exponentii lumii conservatoare sa ceara oprirea drogului de la consumul public (instituit, ca atare, abia prin 1944). Prin urmare, refuz sa intru în dezbaterea planetara legata de beneficiile ori prejudiciile aduse de spectaculoasa evolutie a inteligentei artificiale din ultimul timp. Se stie ca necunoasterea trecutului te va duce la repetarea greselilor lui. Ma marginesc sa presupun ca, peste vreo doua decenii, copiii celor de azi vor râde de dilemele parintilor lor... Parca aud deja întrebarea consternata din fundal: cum, coane, tu nu crezi ca umanitatea se va autodistruge prin inventiile ei tot mai iresponsabile? Raspund: ba sunt convins ca, odata s-odata, ea se va autodizolva, dar nu va fi nici din cauza AI-ului, nici a penicilinei, nici a telefonului si nici macar a banalei roti, ci a propriei sale idiotenii. Articolul face parte din seria „Trebuie sa ne temem sau sa ne bucuram de dezvoltarea AI?”, tema de meditatie propusa de redactie colaboratorilor de la pagina de Opinii, la sfârsitul anului 2023. Codrin Liviu Cutitaru este profesor universitar doctor la Facultatea de Litere din cadrul Universitatii „Alexandru Ioan Cuza” din Iasi
