Experienta istorica ne arata ca, pe total, progresul tehnologic creeaza locuri de munca suplimentare, dovada cea mai buna fiind faptul ca, astazi, desi populatia planetei a crescut de opt ori în ultimele doua secole, rata somajului a scazut, în loc sa creasca, asa cum sustin scepticii. Evident, pe termen scurt, redistribuirea locurilor de munca genereaza un somaj pasager sau tranzitoriu, absorbit, mai devreme sau mai târziu, în functie de capacitatea fortei de munca de a se recalifica. Fiind o inventie foarte importanta, cu efecte imediate si, mai ales, pe termen lung, robotul de inteligenta artificiala ChatGPT a creat senzatie în anul 2023, la fel ca nasterea oitei Dolly, prin clonare, acum aproape trei decenii. Evident, în fata unor schimbari importante, oamenii reactioneaza cu frica, deoarece nu înteleg în detaliu efectele unor astfel de inventii. Din acest punct de vedere, putem accepta reticenta venita atât din partea savantilor, dar, în primul rând, a publicului larg. Însa, la fel ca în oricare alt caz asemanator, conteaza, înainte de toate, modul de utilizare sau scopul de atins prin utilizare. Daca încurcam lucrurile, am putea trage concluzii pripite si am ajunge sa sustinem ca, spre exemplu, inventarea avionului a avut consecinte negative, doar pentru ca niste descreierati au doborât doi zgârie-nori din New York, dupa ce au deturnat doua aeronave cu pasageri. Evident, lucrurile nu trebuie vazute într-o astfel de cheie. Nimic rau, cel putin, în mod evident rau, nu s-a întâmplat dupa nasterea oitei Dolly, dovada ca oamenii stiu, în principiu, sa foloseasca inventiile în scopuri eminamente bune. Putem fi siguri ca acelasi lucru se va întâmpla în cazul robotului ChatGPT sau al altora de acest tip. În primul rând, inteligenta artificiala este cât se poate de necesara, deoarece inteligenta naturala se dovedeste a fi limitata în raport cu nevoile umane. Nu venim pe lume cu suficienta inteligenta pentru a ne satisface nevoile nelimitate. De aceea, inteligenta artificiala încearca sa rezolve în parte o problema constitutiva a naturii umane, mai precis, un nivel insuficient al inteligentei naturale. Într-un fel, ea poate fi asemanata cu forta unui tractor, a unei macarale etc., care încearca sa suplineasca puterea insuficienta a muschilor nostri. Asadar, inteligenta artificiala constituie un instrument util, aflat la dispozitia omului, ajutându-l sa faca ceea ce el nu poate sa faca în mod obisnuit. În plan economic, efectele introducerii unui astfel de robot, al inteligentei artificiale de aceasta data, vor fi eminamente pozitive, dupa cum introducerea robotului de bucatarie, a masinii de spalat si a oricarei alte ustensile casnice a usurat munca oamenilor, a economisit energie fizica, efort, pe care noi le-am putut redirectiona fie catre timpul liber, scurtând saptamâna de lucru, spre exemplu, fie spre productia altor bunuri si servicii utile. Din acest punct de vedere, este complet ilogic sa sustinem ca inteligenta artificiala va crea, pur si simplu, somaj. Fara îndoiala, ea va înlocui forta de munca umana în anumite sectoare, ca unii oameni îsi vor pierde locurile de munca pe termen scurt, însa nimeni nu va ramâne somer pe termen mediu si lung. În orice caz, progresul tehnologic nu genereaza somaj; dimpotriva, creeaza noi locuri de munca. Un exemplu ar fi industria computerelor, care, acum câteva decenii, nici macar nu exista, dar care, în prezent, ofera milioane de slujbe foarte bine platite. De fapt, nicio inventie nu distruge pur si simplu locuri de munca, ci le redistribuie: dispar unele, apar altele. Experienta istorica ne arata ca, pe total, progresul tehnologic creeaza locuri de munca suplimentare, dovada cea mai buna fiind faptul ca, astazi, desi populatia planetei a crescut de opt ori în ultimele doua secole, rata somajului a scazut, în loc sa creasca, asa cum sustin scepticii. Evident, pe termen scurt, redistribuirea locurilor de munca genereaza un somaj pasager sau tranzitoriu, absorbit, mai devreme sau mai târziu, în functie de capacitatea fortei de munca de a se recalifica. Cu siguranta, introducerea pe scara larga a inteligentei artificiale va avea efecte eminamente pozitive asupra omenirii. Articolul face parte din seria „Trebuie sa ne temem sau sa ne bucuram de dezvoltarea AI?”, tema de meditatie propusa de redactie colaboratorilor de la pagina de Opinii, la sfârsitul anului 2023. Gabriel Mursa este profesor de Economie si Istoria gândirii economice la Facultatea de Economie si Administrarea Afacerilor din cadrul Universitatii „Alexandru Ioan Cuza” din Iasi si presedintele Institutului Hayek România
