Ei au fost chemati în judecata de vecinii care aveau în zona o casa de vacanta. Acestia au pierdut însa procesul. Dupa ce le-a luat foc casa, doi ieseni din Bârnova au ajuns si în fata instantei, chemati în judecata de vecini. Incendiul s-a extins si în curtea vecina, afectând o casa de vacanta. Dupa analizarea actelor depuse la dosar, magistratii Judecatoriei au vazut ca de fapt niciunul dintre împricinati nu era chiar în regula. În aprilie 2019, magazia casei detinute de Grigore si Rachila C. a luat foc, de unde acesta s-a extins si la magazia din curtea vecina, cu care facea practic corp comun. Magazia vecina fusese modernizata si transformata în casa de vacanta, pe numele unei firme. Incendiul a distrus acoperisul, pe o suprafata de 30 mp, podul, un cuptor profesional si mobilier. Firma si-a evaluat paguba la 29.700 lei, bani pe care i-a cerut înapoi de la Grigore si Rachila C. pe calea unei actiuni în raspundere delictuala. Ulterior, firma si-a majorat pretentiile pâna la 41.000 lei. În replica, cei doi ieseni au aratat ca declansarea incendiului nu poate reprezenta o fapta ilicita care sa le poata fi imputata. În plus, imobilul firmei era lipit de gardul dintre cele doua proprietati, fara a respecta distanta minima de 60 cm impusa de Codul Civil. Culpa ar fi apartinut astfel tocmai reclamantilor. În plus, cei doi au constatat ca pe lista de cheltuieli prezentata de firma erau trecute, pe lânga costul scândurilor sau tablei acoperisului, si taxe de cadastru, notariat, un kit de alarma sau dobânzile si comisioanele pentru doua credite contractate de societate. La rândul sau, City Insurance SA, firma la care era asigurata locuinta lui Grigore si Rachila C., s-a aratat dispusa sa achite despagubiri de cel mult 1.000 de euro, limita stabilita în polita. În analiza dosarului, judecatorii au remarcat ca firma nu probase ca taxele de cadastru sau kitul de alarma ar reprezenta cheltuieli impuse de incendiul care afectase casa de vacanta. O expertiza realizata în cauza a stabilit costurile impuse de readucerea constructiei la situatia anterioara la 38.950 lei. În plus, pentru a putea solicita daune, prima conditie este de a fi proprietar. Or, magazia detinuta de firma fusese construita, ca si cea a familiei C., fara autorizatie. „Modernizarea” anexei nu putea echivala cu o intrare în legalitate, întrucât ar fi trebuit supusa restrictiilor legale, inclusiv cea legata de distanta fata de proprietatea vecina. În aceste conditii, judecatorii au respins actiunea, ca neîntemeiata. Apelul declarat de firma se afla pe rolul Tribunalului.
