Vamesii români l-au pus pe un moldovean sa plateasca echivalentul unui Logan nou pentru trei cutii de pastile pentru culturisti. Trecute pe lista neagra în România, dar putând fi cumparate fara probleme de pe internet si vândute fara restrictii în Republica Moldova, pastilele respective au fost evalute de vamesi la 100 de lei bucata. Si judecatorii au fost surprinsi de valoarea amenzii pentru o fapta care nu semana nici pe departe a trafic de substante ilegale. În septembrie 2020, Constantin G. se întorcea acasa, în Gratiesti, o comuna componenta a Chisinaului, venind din Ucraina. Contractase de pe net serviciile unui sofer de ocazie. Conform propriilor declaratii, la iesirea din România pe la Sculeni, nu le-au fost controlate bagajele. La controlul pasapoartelor însa, politistul de frontiera nu a gasit stampilele de intrare în România, puse de ucraineni pe ultima pagina. Ca urmare, moldoveanului i s-a spus sa-si ia geanta si sa mearga în interiorul cladirii la un control. Încercând sa gaseasca alte acte, basarabeanul si-a golit geanta, în care avea bani, acte si 300 de pastile, pe care le lua pentru a slabi. Le-a aratat politistilor si fotografii de când începuse cura de slabire. Ce nu stia Constantin G. era ca Turanabolul este inclus în România pe lista substantelor dopante de mare risc. Conform Legii 104/2008, privind prevenirea si combaterea producerii din traficului ilicit de substante dopante, scoaterea din tara de steroizi sintetici se pedepseste cu amenda de la 30.000 la 45.000 de lei. Ca urmare, moldoveanul a fost amendat cu 30.000 de lei. Desi enorma, suma reprezenta minimul prevazut de lege. Si înca avusese noroc. Din august anul trecut încoace, aceeasi fapta constituie infractiune si se pedepseste cu închisoarea între 2 si 7 ani. Explicatiile date de moldovean, ca dincolo de Prut pilulele în cauza nu sunt supuse niciunei restrictii sau faptul ca Turanabolul, conceput în urma cu 60 de ani în fosta Republica Democrata Germana, poate fi cumparat online fara probleme la un pret de 150-200 lei cutia cu 100 de pastile, fiind folosit curent de culturisti, nu au contat. Cu explicatii similare s-a adresat Constantin G. si instantei, încercând sa demonstreze ca nu facuse nimic grav. De partea cealalta, reprezentantii Directiei Regionale Vamale au apreciat ca cele 300 de pastile reprezinta o cantitate prea mare pentru a se lua în considerare consumul propriu. Deci, basarabeanul era traficant. Magistratii Judecatoriei au analizat procesul-verbal întocmit de vamesi, fara a-i gasi vreun cusur care sa-l faca atacabil din punctul de vedere al formei si continutului. Pe de alta parte, nici moldoveanul nu negase fapta de care era acuzat. În plus, explicatiile date de Constantin G. nu înlaturau caracterul contraventional al faptei. Totusi, lipsea caracterul ilicit al comportarii petentului. „Orice sanctiune juridica, inclusiv cea contraventionala, nu reprezinta un scop în sine, ci un mijloc de reglare a raporturilor sociale, de formare a unui spirit de responsabilitate, iar pentru aceasta nu este necesar ca în toate cazurile sa se aplice sanctiunea amenzii. Sanctiunile juridice constituie nu mijloace de razbunare a societatii, ci de prevenire a savârsirii faptelor ilicite si de educare a persoanelor vinovate”, au apreciat judecatorii. Acestia au considerat ca, în cazul de fata, este suficienta acordarea unui simplu avertisment în locul amenzii. Solutia nu a fost însa acceptata de Directia Vamala, care a declarat apel. Acesta a intrat recent pe rolul Tribunalului.
