Rezultatele provizorii ale Recensamântului Populatiei si Locuintelor runda 2021 (RPL2021) arata ca populatia rezidenta a judetului Iasi este de 760,8 mii persoane (760774 persoane), în scadere cu 11,6 mii locuitori (11574 persoane) fata de recensamântul din anul 2011. Din punctul de vedere al marimii populatiei rezidente, judetul Iasi se situeaza pe locul doi în ierarhia judetelor (dupa municipiul Bucuresti). Fenomenul de îmbatrânire s-a accentuat, vârsta medie a populatiei rezidente pentru judetul Iasi a crescut la 39,2 ani, fata de 38,1 ani la RPL2011. În comparatie cu vârsta medie pe tara (de 42,4 ani), vârsta medie a judetului nostru este mai mica cu 3,2 ani. În ierarhizarea judetelor dupa vârsta medie la RPL2021, judetul Iasi se plaseaza pe locul doi (dupa judetul Ilfov). În cadrul Regiunii Nord-Est, vârsta medie a judetului Iasi este de 40,8 ani, judetul nostru având populatia cea mai tânara din punct de vedere demografic. Raportul de dependentǎ demograficǎ pentru judetul Iasi are valoarea de 59,1 persoane tinere si vârstnice la 100 persoane adulte, mai mare decât raportul de dependentǎ demograficǎ la nivel national de 55,5 persoane tinere si vârstnice la 100 persoane adulte. Indicele de ȋmbǎtrȃnire demograficǎ pentru judetul Iasi are valoarea de 83,2 persoane vȃrstnice (de 65 de ani si peste) care revin la 100 persoane tinere (sub 15 ani), mai mic decȃt indicele de ȋmbǎtrȃnire demograficǎ la nivel national ce ȋnregistreazǎ valoarea de 121,2 persoane vȃrstnice (de 65 de ani si peste) care revin la 100 persoane tinere (sub 15 ani). În cadrul judetului Iasi, localitatile care au câstigat cel mai mare numar de locuitori între cele doua recensaminte sunt urmatoarele: comuna Miroslava care a ajuns la o populatie de 28534 persoane (cu 16576 persoane mai mult decât în 2011), comuna Valea Lupului cu o populatie rezidenta de 14510 persoane (cu 9528 persoane mai mult decât în 2011) si comuna Ciurea cu o populatie rezidenta de 17254 persoane (cu 5614 persoane mai mult decât în 2011). Ierarhia se modifica daca ne referim la cresteri în valori relative. Astfel, comuna Valea Lupului si comuna Miroslava au crescut cu 291,2- fata de 2011 ajungând la o populatie de 14510 locuitori, respectiv 238,6- ajungând la o populatie de 28534 locuitori. Localitatile din judetul nostru cu cele mai mari scaderi în valori relative înregistrate în decursul ultimului deceniu sunt comuna Hǎlǎucesti (4053 locuitori, -26,9- fata de populatia din 2011) si comuna Alexandru I. Cuza (2133 locuitori, -26,8- fata de populatia din 2011). Comuna cea mai mica din judet este comuna Cucuteni cu numai 1103 locuitori (în scadere fata de RPL2011 când s-au recenzat 1244 locuitori). Cea mai mare comuna din judet este comuna Miroslava care a crescut fata de RPL2011 cu 16576 persoane. La recensamântul precedent, cea mai mare a fost comuna Holboca cu 11971 locuitori care, la recensamântul din 2021 a înregistrat o crestere, ajungând la 13697 locuitori. Orasul Podu-Iloaiei este orasul cel mai mic din cadrul judetului (8992 locuitori fata de 9573 locuitori în 2011). Municipiul Iasi are o populatie rezidenta de 271692 persoane, mai mica decât în urma cu zece ani, cu 18730 persoane. Din totalul populatiei rezidente a judetului Iasi, 39,1- au nivel mediu de educatie (postliceal, liceal, profesional, învatamânt complementar sau de ucenici), 44,7- nivel scazut (prescolar, primar, gimnazial sau fara scoala absolvita) si 16,2- nivel superior. Din punctul de vedere al ponderii populatiei rezidente cu nivel superior de educatie, judetul Iasi se situeaza pe locul noua în ierarhia judetelor. Populatia activa a judetului Iasi este de 311,9 mii persoane, fiind compusa din 290,6 mii persoane ocupate si din 21,3 mii someri. Populatia inactiva cuprinde 448,9 mii persoane din care pensionarii si beneficiarii de ajutor social (întretinuti de stat sau de alte organizatii) reprezinta o treime (33,1-), iar elevii si studentii mai mult de o treime (37,5-). Din punctul de vedere al ponderii populatiei ocupate în populatia rezidenta a judetului, judetul Iasi se situeaza pe locul 19 în ierarhia judetelor. Tinând cont de ponderea populatiei somere în populatia rezidenta a judetului, judetul Iasi se situeaza pe locul 24 la nivel national. Datele provizorii de la RPL runda 2021 arata ca judetul Iasi îsi conserva un atuu important la nivel national în ceea ce priveste efectivul populatiei, situându-se pe pozitia a doua. Mai mult decât atât, în ordinea vârstei medii a populatiei, judetul nostru se plaseaza tot pe pozitia a doua la nivel national si pe prima pozitie la nivel regional. La aceasta situatie favorabila a contribuit sportul natural pozitiv din perioada 1990-2019, precum si migratia dinspre judetele învecinate si din Republica Moldova. Cei mai multi dintre tinerii care au venit la studii în Iasi, ulterior, au devenit rezidenti ai municipiului Iasi si localitatilor din zona metropolitana, atrasi fiind de locurile de munca si contribuind la sporul natural pozitiv. Zona Metropolitana Iasi constituie un magnet pentru populatia tânara din restul judetului, judetele învecinate, Republica Moldova, dar si pentru forta de munca venita din tari îndepartate care lucreaza mai ales în sectorul constructiilor. Datele de la RPL runda 2021 arata o multiplicare a diferentelor/ disparitatilor socioeconomice dintre regiunile de dezvoltare ale tarii catre nivelul intraregional, respectiv intrajudetean. În regiunea Nord-Est, polii de atractie sunt reprezentati de municipiile Iasi, Bacau si Suceava. În cadrul judetului nostru, municipiul Iasi si comuna Miroslava polarizeaza circa 60- din activitatea economica la nivel judetean si concentreaza cea mai mare parte a fortei de munca. În urmatorii ani, comuna Miroslava va depasi populatia municipiului Pascani. Din punct de vedere economic este demult peste cel de-al doilea municipiu al judetului nostru. Totusi, perspectiva construirii autostrazilor A7 si A8 va facilita un reviriment socioeconomic al municipiului Pascani, aflat în proximitatea traseelor acestor cai rutiere, precum si a întregii regiuni. Cresterea si concentrarea populatiei judetului nostru în Zona Metropolitana, concomitent cu depopularea localitatilor rurale îndepartate de centrele urbane, implica regândirea prioritatilor de dezvoltare nu numai a infrastructurii de transport, ci si a celei educationale, sanitare, culturale. Conform legislatiei electorale, numarul de consilieri locali se stabileste tinând cont de numarul populatiei dupa domiciliu (cartile de identitate), dar oare cum vor reactiona autoritatile din Miroslava când populatia lor rezidenta depaseste ca efectiv populatia dupa domiciliu? Dar orasele judetului Iasi care au populatia rezidenta mai mica decât a comunelor din jurul municipiului Iasi, vor accepta sa-si diminuez numarul de consilieri locali în functie de datele de la RPL runda 2021? Se va modifica legislatia electorala în lumina datelor de la recensamântul populatiei si locuintelor, dar organizarea administrativ-teritoriala a tarii? Ciprian Iftimoaei este director adjunct la Directia Judeteana de Statistica Iasi si lector asociat doctor la Facultatea de Filosofie si Stiinte Social-Politice a Universitatii „Al. I. Cuza” din Iasi
