Descoperirea din urma cu o saptamâna de catre o echipa mixta de arheologi din Botosani si Iasi a unui nou schelet din perioada Epocii Bronzului, circa 3.000 de ani î.Hr., a readus în discutie faptul ca zona Moldovei a fost dintotdeauna o oprire semnificativa pe „o mare autostrada” în sensul migratiilor care au format popoarele europene de astazi. Am discutat cu conf.dr. Neculai Bolohan, directorul Muzeului Universitatii „Alexandru Ioan Cuza” din Iasi (UAIC), specialist în arheologie, despre ce ne pot spune aceste descoperiri de schelete de acum peste 5.000 de ani si ce mai putem învata astazi din studiul acestor ramasite. Primul pas la o astfel de descoperire, a explicat specialistul, este ca cercetatorii sa analizeze mormântul în care au fost gasite ramasitele, pentru a se identifica diferite rituri mortuare ce au fost utilizate. Ulterior, analizând scheletul, se poate identifica poate cauza mortii si vârsta la care aceasta s-a produs. Cu tehnologii mai moderne se pot data cu exactitate mai mare ramasitele, pentru a putea întelege mai clar cum s-au derulat migratiile din perioada de-acum 3.000 de ani î.Hr. în regiunea noastra. „Cercetari de aceasta natura se desfasoara de mult timp în zona Moldovei – dupa al Doilea Razboi Mondial au fost marile santiere dedicate asanarilor, îmbunatatirilor funciare. A fost o echipa de arheologi din Iasi, Bucuresti, cercetatori de la universitate, si au început sa se înregistreze tumulii mortuari identificati acolo, constructiile funerare, care în Moldova pot fi atribuite pentru doua perioade, fie pentru debutul Epocii Bronzului, fie pentru secolele V – III”, a declarat conf.dr. Neculai Bolohan. Pentru a întelege mai bine istoria migratiilor din Moldova, ar fi nevoie de un program national de cercetare Unul dintre fenomenele din aceasta perioada, explica cercetatorul, este numit „Yamnaya”, sub care au fost înregistrate mai multe tipuri de manifestari funerare si marcheaza debutul Epocii Bronzului la Estul Carpatilor si în Nordul Marii Negre, dar continua si pâna în Europa Centrala. Fenomenul este asociat unei mari deplasari populationale care au ajuns în zona Moldovei de astazi si a continuat de-a lungul Carpatilor si Dunarii. Cercetatorul spune ca în Moldova, cu precadere în zona judetului Botosani, sunt sute de constructii funerare datând din perioada debutului Epocii Bronzului. Pentru a putea fi cercetate integral, acesta spune ca ar fi nevoie de initierea unui program national, sustinut si financiar de catre stat. „Fiind vorba despre începutul Epocii Bronzului si neexistând date de cronologie absoluta pâna acum, eu lucrez exact la un articol despre prima astfel de datare carbon la Est de Carpati, privind perioada acestor tumuli, inclusiv structura ADN a oaselor. Cred ca asta vor sa faca si colegii de la Institutul de Arheologie din Iasi si Botosani cu privire la recenta descoperire: o datare precisa, o analiza antropologica si ADN, ca descoperirea sa poata fi adaugata la o baze de date creata pentru a observa acest fenomen ce a dus la prima modernizare a Europei”, a mai precizat conf.dr. Neculai Bolohan. De la inventarea rotii, la intoleranta la lapte Cercetatorul a mai explicat faptul ca este foarte importanta întelegerea perioadei respective, pentru ca atunci a avut loc prima modernizare a Europei. „Acest fenomen de mobilitate extrem de mare din zonele amintite catre Europa a adus mai multe descoperiri, printre care si roata, mijloace de tractiune, înhamarea animalelor. Mai este adus ceva ce nu exista pâna atunci: toleranta la lapte, erau crescatori de animale si aveau ce le trebuie în mod natural. Înseamna ca Estul României a fost în fata acestui fenomen de mobilitate populationala. E foarte important ca în sfârsit exista interes pentru aceasta perioada, Epoca Bronzului, care nu este foarte clar definita din punct de vedere al perioadei, al cronologiei externe si interne, stim doar ca exista si este nevoie de o munca de cercetare mai ampla, cu datari precise”, a mai precizat prof.dr. Neculai Bolohan. FOTO: Scheletul pastreaza urme de ocru rosu pentru a sublinia un rit legat de renastere. Sursa foto: Adela Kovacs / Muzeul Judetean Botosani
