Anul 2020 a fost prezentat la nivel national de Institutul National de Statistica (INS) drept anul în care în România s-au nascut cei mai putini copii din ultimii 100 de ani, fiind totodata si anul marcat de pandemia de COVID-19. Paradoxal însa, situatia din Iasi este total diferita fata de trendul general: numarul nasterilor s-a mentinut la un nivel asemanator cu cel din anii precedenti. Mai mult, la Maternitatea „Cuza Voda”, cea mai mare din Moldova, în primele opt luni din 2021 s-au nascut deja peste 6.300 de copii, mai multi copii ca într-un an întreg din intervalul 2016 - 2019, desi anul înca nu este la final. Medicii spun ca, în spatele cifrelor paradoxale, sta si o explicatie logica: anul în care s-a declansat pandemia a indus teama în rândul tinerelor familii, iar anul acesta se „recupereaza” timpul pierdut. Este, cumva, ca acea vorba din batrâni: dupa razboi se nasc totdeauna mai multi copii. ”Recuperarea” natalitatii dupa un an de scadere este deja înradacinata în alte tari precum Franta, Italia sau Spania, spun specialistii, unde dupa un an de teama pentru ce le rezerva viitorul familiile au început sa prinda curaj si iau tot mai în serios aducerea pe lume a unui copil. „Explicatia data de sociologi este ca tinerele familii s-au speriat de pandemie si au considerat ca ar fi bine sa amâne momentul unei sarcini, cumva justificat prin prisma faptului ca necunoscuta este un pericol pentru o familie în devenire”, a explicat conf.dr. Bogdan Doroftei, medic primar obstetrica-ginecologie si director medical al Maternitatii „Cuza Voda”. Citeste si: Numarul nasterilor de la Iasi tot creste de doi ani. La nivel national numarul nasterilor scade constant si dramatic de la un an la altul Specialistii spun ca, dupa aceasta perioada de temeri fata de ce le rezerva viitorul, va urma o perioada în care va creste numarul nasterilor, poate chiar mai mult decât în anii anteriori pandemiei. „Într-un articol publicat într-o revista de specialitate referitor la acel tsunami din Thailanda din 2008, se precizeaza ca în primul an natalitatea a scazut semnificativ, lumea fiind socata de acel eveniment, iar ulterior trendul s-a inversat. Imediat dupa un eveniment major, de criza, natalitatea scade, iar ulterior natalitatea creste mult mai mult decât era înainte, ca un eveniment compensator”, a mai precizat conf.dr. Bogdan Doroftei. Peste 6.000 de nasteri pe an la Cuza-Voda Din anul 2014, la numarul nasterilor maternitatea ieseana se mentine anual peste 6.000. Mai exact, în perioada 2016 - 2019, în fiecare an la Maternitatea „Cuza Voda” au venit pe lume peste 6.000 de copii. În 2016 - 6.333 de nasteri, în 2017 - 6.422, în 2018 - 6.373, în 2019 - 6.144. O scadere usoara fiind observata în anul 2020, „anul pandemiei” când s-au nascut 5.795 de copii, însa reprezentantii spitalului spun ca este o diferenta minora. Anul acesta, de pe 1 ianuarie pâna pe 31 august au fost deja 6.314 nasteri, aproape depasind numarul nasterilor din anii anteriori desi anul înca nu este la final. Un alt aspect interesant este ca, din totalul nasterilor din acest an, 2.337 sunt cezariene si 3.977 de nasteri naturale. Medicii spun ca au observat ca o inversare a trendului, daca pâna anul trecut majoritatea nasterilor erau prin cezariana, acum tinerele mame vor sa nasca natural. „Vârsta acestor paciente este în intervalul 18 - 27 de ani, iar marea majoritate a lor acum opteaza pentru nasterea naturala din doua considerente: femeile aleg sa nasca natural considerând ca este un proces mai firesc. Totodata, au un plan sa aiba mai mult de un copil si atunci se gândesc ca o eventuala cicatrice pe uter ar putea sa împiedice sa aiba mai multi copii”, a mai precizat directorul medical al maternitatii iesene. Natalitatea ridicata - semn al zonelor sarace Reprezentantii unitatii medicale sustin ca numarul nasterilor s-a mentinut relativ constant în ultimii ani, cu fluctuatii de doar 6-7- de la un an la altul, explicatiile fiind multiple. Una dintre acestea ar fi legata de faptul ca aici ajung majoritatea cazurilor dificile din zona Moldovei sau ca mamele din aceasta zona au o vârsta mult mai mica si aduc pe lume mai multi copii. „La noi la maternitate s-a mentinut constant acelasi numar, cu un vârf acum câtiva ani, se pare ca si anul acesta vom atinge un nou vârf. La noi populatia de vârsta reproductiva este foarte tânara, este o generatie care nu este foarte mult influentata de aceste fenomene care au impact social, economic, psihologic, în zona Moldovei vârsta pacientelor este mult mai mica. Spre exemplu, în cazul cuplurilor de peste 30 de ani trendul de natalitate scazuta se pastreaza. A doua explicatie este ca natalitatea este considerata un indicator al saraciei, suntem într-o zona a Europei mai saraca decât altele cu care putem sa ne comparam”, a completat conf.dr. Bogdan Doroftei. O a treia explicatie este ca adresabilitatea la Maternitatea „Cuza Voda” s-a mentinut crescuta în ultimii ani, fiind vorba despre preluarea unor cazuri grave care necesita un anumit nivel de competenta, maternitatea fiind de nivel III, singura de acest fel din regiunea Moldovei. „Cred ca în ultimii doi ani a crescut si numarul femeilor din afara Iasului care nasc la noi. Orice femeie îsi doreste în momentul nasterii sa mearga la spitalul care îi ofera siguranta, capacitatea unui act medical complet”. Pâna la 1 ianuarie au fost 200 de gravide infectate cu COVID-19 Anul pandemiei a fost unul dificil pentru cealalta maternitate ieseana, „Elena Doamna”, care a fost trecuta pe lista maternitatilor suport COVID înca din luna martie 2020, fiind nevoie de o reorganizare în acest sens. Astfel, toate femeile COVID-pozitiv care urmau sa nasca sau veneau cu alte probleme medicale de specialitate erau directionate catre aceasta unitate. În anul 2019 aici s-au nascut 990 de copii, în 2020 - 970, din care 556 au venit pe lume prin cezariana, iar în primele luni ale anului 2021 s-au nascut 610 copii. Fiind un spital pavilionar, a fost facut un circuit separat pentru preluarea pacientelor COVID, în momentul de fata fiind disponibile opt paturi pentru cazurile pozitive si doua paturi ATI pentru cazurile grave care au nevoie de asistenta de specialitate. CIteste si: Nasteri cu frica-n sân Reprezentantii maternitatii spun ca a fost si este o perioada dificila, fiind momente când sectorul COVID a fost ocupat la maximum. „Initial am plecat de la ideea ca avem sase paturi pentru pacientele COVID si doua paturi pentru paciente suspecte pentru ca ele necesitau conditii mai speciale - sa fie singure în rezerva, sa aiba grup sanitar propriu. Din cauza ca aveam constant sase-sapte paciente confirmate, am desfiintat sectorul de paciente suspecte si acum asiguram un flux de maximum zece paturi”, a explicat prof.dr. Razvan Socolov, medic primar obstetrica-ginecologie si seful Sectiei de Obstetrica. Din martie 2020 si pâna pe 1 ianuarie 2021 au fost spitalizate 197 de paciente COVID, fiind înregistrate în aceasta perioada si 67 de nasteri. În primele luni ale anului, numarul pacientelor COVID pozitive a fost mai redus, însa în ultimele luni numarul acestora a început din nou sa creasca. „Pentru gravide cele mai mai probleme au fost legate de boala în sine, de separarea de copil, dar si impactul psihologic cauzat de ce vedeau în pavilion, cazuri mai grave. Pentru personalul medical la început a fost mai greu sa ne obisnuim cu echipamentul, iar în ultima perioada când au aparut si cazurile mai severe a fost mai dificil pentru colegii de la ATI. Un astfel de caz pe suport respirator implica sa stea si asistenta si medicul acolo, iar în spital sunt doar doi medici ATI angajati permanent, mai sunt ceilalti care fac garzi. A fost un stres psihologic pentru toti colegii”, a completat prof.dr. Razvan Socolov. Ieri, conform raportarii Directiei de Sanatate Publica Iasi, la Maternitatea „Elena Doamna” se aflau internate doua paciente pe sectorul COVID si înca o pacienta în zona ATI. Citeste si: Cum nasc femeile bolnave de COVID. Copiii sunt luati de la sânul mamei pentru a nu fi infectati
