Escrocul fusese condamnat la repararea pagubei produse unei pensionare prin metoda „Accidentul”. Pentru ca ani de zile nu a achitat decât mica parte, s-a ajuns iar la proces. Judecatorii au închis dosarul: hotul nu are de unde da bani, ca are si el familie. „Este o aberatie. Victima este pusa în situatia de a arata ca vinovatul ar fi avut din ce plati, dar nu a facut-o”, spune avocata Sandra Gradinaru. Judecatorii au lasat cu ochii în soare o ieseanca înselata prin metoda „Accidentul”. Cel care a înselat-o a fost condamnat cu suspendare, fiind obligat sa înapoieze banii obtinuti pe seama bunei-credinte a femeii. În trei ani, a platit doar o zecime, motiv pentru care a fost ceruta revocarea suspendarii. Solicitarea a fost însa respinsa de judecatori, care au considerat ca escrocul a vrut, dar n-a putut sa returneze banii furati. Morala e simpla: plata daunelor reprezinta o loterie la care pagubitul are toate sansele sa piarda. „E o aberatie. Victima ramâne cea care pierde”, a comentat un avocat iesean. În decembrie 2016, Claudiu Manolache a fost trimis în judecata pentru complicitate la înselaciune. Grupul din care facea parte, condus de un detinut care îsi recrutase „colaboratorii” prin anunturi pe OLX, era acuzat de aproape 30 de fapte de înselaciune si tentative la aceasta, realizate prin metoda „Accidentul”. Manolache participase la patru dintre ele, printre victime numarându-se si Maria G. Femeia, în vârsta de 65 de ani, fusese sunata de o fata care a pretins, cu glas stâlcit, ca e fiica sa si ca ar fi comis un accident rutier cu victime în Italia. Telefonul a fost apoi preluat de un barbat care s-a recomandat ca fiind procuror si care i-a pretins plata a 25.000 lei, pentru a nu se ajunge la întocmirea unui dosar penal. Speriata, femeia a retras din contul propriu suma ceruta si i-a predat-o, împreuna cu un supliment de 200 de lei, unei tinere cu care s-a întâlnit în fata unui bar din zona Tudor Vladimirescu. Banii au fost preluati ulterior de Manolache. Dupa doar doua ore, femeia a reusit sa ia legatura cu fiica sa, dându-si seama ca a fost victima unei escrocherii. Chemata ulterior în instanta pentru a depune marturie împotriva escrocilor, Maria G. a spus ca faptele acestora „au condamnat-o sa traiasca în suferinta pâna la sfârsitul vietii”. Timpul avea sa arate ca avusese dreptate. Întrucât avusese doar un rol de caraus în retea si se afla la prima abatere de la legea penala, Manolache a fost condamnat la 2 ani de închisoare cu suspendarea executarii pedepsei pe durata unui termen de supraveghere de 3 ani. În plus, judecatorii i-au impus sa returneze cei 25.200 lei platiti de Maria G. Conform legii, în cazul condamnarilor cu suspendare, daunele civile trebuie platite pe parcursul termenului de supraveghere. În decurs de 2 ani si 9 luni ani însa, Manolache i-a returnat victimei doar 2.290 de lei. În aceste conditii, Serviciul de Probatiune a cerut revocarea suspendarii pedepsei si executarea acesteia în regim de detentie. Magistratii Judecatoriei au apreciat însa ca barbatului nu i se poate pretinde sa plateasca daunele civile stabilite initial. Astfel, Manolache lucreaza ca muncitor necalificat, având un venit lunar net de 2.362 lei. Aflat în concubinaj. si tata al unui copil de sase ani, Manolache este singurul întretinator al familiei care locuieste într-un apartament închiriat contra sumei de 900 lei. „Instanta apreciaza ca nu se poate retine ca acesta nu si-a îndeplinit obligatiile cu rea-credinta. Prin urmare, instanta va respinge sesizarea Serviciului de Probatiune Iasi si cererea petentei Maria G. privind revocarea suspendarii executarii sub supraveghere a pedepsei de 2 ani închisoare”, au conchis judecatorii. Sentinta data la nivelul Judecatoriei a fost atacata în apel de catre Maria G. Tribunalul a amânat ieri pentru doua saptamâni luarea unei decizii definitive. Daca aceasta va consta în confirmarea sentintei initiale, acest lucru ar însemna practic ca victima înselaciunii nu îsi va mai putea recupera prejudiciul, iar infractorul va ramâne în libertate. „Este o aberatie si o practica nejustificata a instantelor. Victima este pusa practic în situatia de a demonstra reaua-credinta, adica sa arate ca vinovatul ar fi avut din ce plati, dar nu a facut-o. Am avut eu însami un astfel de caz, în care o fata trebuia sa plateasca 100.000 de lei. A platit doar vreo 10.000. Lucra la un videochat si avea posibilitati financiare, dar era platita «la negru», deci oficial nu avea nimic. Mai grav este ca si practica este neunitara. Unii judecatori revoca suspendarea, altii nu, în circumstante similare. Ar fi necesar un recurs în interesul legii care sa clarifice lucrurile”, a spus avocata Sandra Gradinaru.
