Este cea mai veche sarbatoare crestina în care este amintita crucea pe care a fost rastignit Mântuitorul Crestinii ortodocsi sarbatoresc marti ÎnaltareaSfintei Cruci, cea mai veche sarbatoare crestina în care este amintita crucea pe care a fost rastignit Mântuitorul Iisus Hristos. Aceasta dateaza înca din anul 335 d.H. si marcheaza în calendar doua momente. Primul dintre acestea este descoperirea crucii de catre episcopul Macarie al Ierusalimului, pe 14 septembrie 335 d.H., si înaltarea ei în fata poporului. Al doilea moment are loc în anul 629, când împaratul Bizantin Heraclius a recuperat-o de la persi si a depus-o în Biserica Sfântului Mormânt din Ierusalim. Descoperirea sa este legata atât de episcopul Macarie cât si de Sfânta împarateasa Elena, care a poruncit ca aceasta cruce sa fie gasita. Înaltarea Sfintei Cruci este cea de-a doua mare sarbatoare a anului bisericesc, care a început la 1 septembrie, si se serbeaza prin post. De obicei, în popor, este pastrat obiceiul ca începând cu aceasta sarbatoare sa se culeaga si viile, iar preotii sfintesc de regula via si butoaiele cu vin. Tot astazi se aduna ramurile de alun din padure pentru ca este crezut ca ele prind puteri speciale în aceasta zi, putând fi de ajutor fântânarilor care cauta apa sub pamânt. Nu se manânca fructe care au semintele în forma unei cruci, nuci sau usturoi, dar nici pepeni sau prune. Daca cocorii se pregatesc sa plece în tarile calde de Ziua Crucii, este considerat a fi semnul unui an cu vreme rece, iar daca ploua si tuna, se crede ca toamna care va urma va fi lunga.
