Argumentele științifice pentru care navigația pe Bîstroe poate fi, dar numai pe termen limitat, acceptată

Ce si unde este canalul Bîstroe? Care este importanta Bîstroe pentru Ucraina? Care sunt asemanarile cu canalul Sulina, care a devenit navigabil în 1857? Si de ce nu este cazul ca Bîstroe sa se transforme într-o noua Sulina? Ce lucrari s-au facut pâna acum pe Bîstroe si de ce este asa de complicat sa se mentina navigabil acest canal foarte scurt care face legatura între Marea Neagra si bratul Chilia al Dunarii? Iar daca exista un pericol al navigatiei pe Bîstroe si, apoi, pe Chilia, care parte a Deltei Dunarii este mai afectata: cea româneasca sau cea ucraineana? Dincolo de toate aceste întrebari, exista doua certitudini majore. Prima este ca Bîstroe nu trebuie sa fie navigabil decât pe o perioada foarte scurta si pentru motive exceptionale care tin de atacul brutal rusesc asupra Ucrainei. A doua certitudine este ca politicienii români au inundat societatea cu falsuri grosolane despre aceasta problema pe care ar fi trebuit lasati sa vorbeasca oamenii de stiinta. Citeste mai mult pe defapt.ro.


Citește articolul complet pe Ziarul de Iasi

Alte știri din Ziarul de Iasi