Republica Moldova se confrunta astazi cu numeroase provocari în ceea ce priveste parcursul sau european, inclusiv presiuni din partea Rusiei, generatoare de tensiuni în regiune. În acest context, este esential ca liderii politici ai tarii sa fie credibili în ceea ce priveste sustinerea pentru valorile si obiectivele europene, în caz contrar Republica Moldova riscând sa ramâna blocata într-o zona de influenta ambivalenta, cu consecinte negative pentru dezvoltarea sa si integrarea sa europeana. Undeva prin luna septembrie a anului 2014, profitând de faptul ca Republica Moldova beneficia deja de liberalizarea regimului de vize cu Uniunea Europeana, un grup de adepti ai Partidului Socialistilor de peste Prut a purces într-un fel de city break la Bruxelles, ocazie cu care - daca tot erau prin zona - au facut si nitel spectacol ca sa-i vada si cei de acasa la televizor, „poate chiar la EuroSport ori EuroNews, cum s-o mai chema el…”. Între doua ture de frittes cu berici la halba („Bai, da' chiar e buna piva astora!”), dar înainte de reprizele de shopping prin centrul capitalei europene, doamnele si domnii socialisti moldoveni si-au pus fiecare câte un tricou rosu si o sapca - evident - cu stea (socialista) în frunte, au scos o portavoce dosita printr-o papornita si au început sa racneasca taman în fata sediului Comisiei Europene unde - chiar în acel moment - avea loc semnarea Acordului privind Asocierea Republicii Moldova cu Uniunea Europeana. Oamenii aveau o mare apasare, pe care au simtit nevoia sa si-o exprime public „în limbile moldoveneasca, rusa, franceza si germana”: oprirea apropierii tarii lor de Uniunea Europeana. Printre zecile hauituri si fluieraturi, un tânar domn - cu privirea fixa si maxilarul înclestat - a ajuns „din întâmplare” în fata unui microfon (adus si acesta de acasa, alaturi de portavoce) unde s-a exprimat solemn, atât cât i-a putut permite limba rusa: „Doar în cadrul Uniunii Vamale Rusia - Kazahstan - Belarus, Republica Moldova mai are sansa sa-si pastreze statalitatea si sa apuce calea unei dezvoltari progresive!”. Dupa care, repejor, toti „protestatarii” au trebuit sa-si strânga catrafusele si sa o tuleasca, dat fiind faptul ca politia belgiana (ostila, desigur, precum orice alt instrument represiv capitalist) venise pentru a-i întreba de sanatate, dar si daca au autorizatie pentru a face tambalau ziua în amiaza mare. Tânarul domn ce se perpelea la Bruxelles de grija Uniunii Europene era un deputat socialist, Ion Ceban pe numele sau, care - pentru a dovedi consecventa în ideile sale - la scurt timp dupa escapada belgiana a înregistrat în Parlamentul Republicii Moldova (alaturi de Igor Dodon, Zinaida Greceanîi si alti camarazi socialisti si comunisti) un proiect de lege privind „Denuntarea Acordului de Asociere între Republica Moldova, pe de o parte, si Uniunea Europeana si Comunitatea Europeana a Energiei Atomice si statele membre ale acestora, pe de alta parte”: „Acest Acord de Asociere este o frâna care nimiceste însasi posibilitatea de a obtine bunastare economica si sociala în Republica Moldova”. Si tot atunci, consecvent în lupta sa cu Uniunea Europeana, deputatul Ion Ceban - împreuna cu alti trei deputati comunisti si socialisti (Dodon, Greceanîi si Petrenco) - a votat apasat împotriva ratificarii Acordului de Asociere al tarii sale cu Uniunea Europeana. De-a lungul carierei sale politice, deputatul Ion Ceban s-a remarcat prin ideile sale politice putine, dar fixe, si cam toate exprimate în limba rusa. Crescut în pepiniera comunista a fostului Presedinte Voronin (pentru care lucreaza în perioada 2004-2005 în cadrul Aparatului Presedintelui Republicii Moldova în calitate de „consultant principal, domeniul politica interna”), zburatacit apoi alaturi de Igor Dodon în echipa „socialista” pro rusa de la Chisinau (unde devine „secretar pe ideologie”), Ceban a fost unul dintre cei mai aprigi sustinatori ai referendumului ilegal din Gagauzia, în care aproape 100- dintre cei care au fost adusi sa voteze au optat pentru aderarea la Uniunea Vamala Rusia - Kazahstan - Belarus, precum si pentru independenta autonomiei gagauze, „în cazul în care Republica Moldova îsi pierde suveranitatea”: „Opinia Gagauziei este opinia întregii Republici. Moldova este pentru Uniunea Vamala. Moldova este pentru stabilitate, pentru relatii bune cu Rusia. Moldova nu vrea sa mearga acolo, în Uniunea Europeana, unde ei încearca sa traga”, gavarea la Comrat acelasi deputat socialist Ceban. Coincidenta sau nu, iar asta doar domnii Ceban, Dodon si strategii lor o stiu, însa vorbim despre un referendum organizat ilegal în Gagauzia în anul 2014, exact când Rusia anexa Crimeea si încuraja separatismul din estul Ucrainei, inclusiv prin sustinerea începerii conflictului militar din Donbas. Alegerile parlamentare din 2014 au reprezentat apoi o alta tentativa de promovare a apropierii de Rusia pentru personajul despre care vorbim astazi: „La aceste alegeri s-a votat pentru apropierea de Rusia si integrarea Republicii Moldova în Uniunea Vamala!”. Doar ca, ghinion!, si de acea data Ceban si tovarasii sai socialisti au iesit înfrânti în urma numararii voturilor. Urmeaza 2016-2020, perioada în care oligarhul Plahotniuc pune mâna pe toata Republica Moldova si în care Dodon devine Presedintele tarii. Tovarasul nostru colaboreaza deja oficial cu institutia prezidentiala în calitate de „consilier în domeniul politic si de purtator de cuvânt al presedintelui Republicii Moldova” când, ta-daaam!, domnul Ceban se trezeste în ranita cu ceva ce el a fost convins ca seamana cu un mic bastonel de maresal. În urma unui scrutin datorat abuzurilor oligarhului Plahotniuc, deputatul Ion Ceban devine primarul Ion Ceban, iar agenda (si vizibilitatea) se schimba. Anii trec, iar pe Planeta se petrec mai multe schimbari fundamentale: Ion Iliescu îl lauda pe Regele Mihai, în timp ce Printul Duda cocheteaza cu ideea de a deveni Presedintele Republicii, se introduce sistemul VAR, iar Steaua si Real Madrid încep sa se plânga ca-i fura arbitrii, Dragnea Liviu Nicolae nu mai poate merge pentru o perioada în vacanta în Brazilia, Greta Thunberg devine Doctor în Teologie, iar Ateneul din Tatarasi primeste „Medalia Regala pentru Loialitate”. Însa, peste tot si toate, Ion Ceban devine din „Tovaras”, „Domn”. Într-o buna dimineata, pe nepusa masa, domnul Ion Ceban aude o voce launtrica ce îi dicteaza ca, de acum, este proeuropean si se desolidarizeaza de fostii parteneri de drum socialisti, lasându-l buimac pe Igor Dodon: „Eu eram responsabil de activitatea lui Ion, cât el era membru al echipei PSRM. Acum, dupa ce a plecat si a parasit Partidul Socialistilor, eu nu pot sti ce e în capul lui si ce politica va promova, suntem si noi curiosi sa întelegem ce s-a întâmplat între timp cu dânsul”. Din actuala postura de politician proeuropean, în ultima vreme alegatorii de peste Prut asista la o crestere a expunerii domnului Ion Ceban, primarul orasului Chisinau. Însa, cu toate discursurile sale mieroase la adresa României si a Uniunii Europene, exista suficiente motive pentru a crede ca aceasta schimbare de atitudine nu este deloc una autentica si ca Ceban este înca strâns legat de Rusia. Iar acest lucru este sustinut inclusiv de acuzatiile aduse de Departamentul de Stat al SUA, care a evidentiat faptul ca Ceban a primit finantare de la Moscova si a colaborat cu liderii politici rusi. Iar drept dovada, pentru cine urmareste cu atentie pasii sai de vals geopolitic, Ceban a pierdut în scurt timp sprijinul României, unul dintre cei mai puternici aliati ai Republicii Moldova în eforturile sale de a se integra în Uniunea Europeana. Aceasta schimbare de pozitie a lui Ceban ar putea fi considerata o manevra politica cinica, menita sa îi atraga voturile alegatorilor proeuropeni, fara a avea, în realitate, o adevarata angajare fata de valorile si ideologiile europene. Desigur, prin lipsa lor fata de un angajament real fata de o ideologie sau valori, politicienii care îsi schimba - asemenea domnului Ceban - pozitia în functie de interesele lor politice ar putea fi comparati cu frunzele care sunt purtate de vânt, însa nu despre aceasta este vorba aici. Aceasta situatie, în realitate, prezinta un risc real pentru perspectivele de viitor de peste Prut: politicienii care mint - asemenea domnului Ceban - cu privire la pozitia lor proeuropeana pot compromite integritatea si credibilitatea miscarii proeuropene în ansamblu. Altfel spus, prin infiltrarea acestei miscari si prin împrastierea voturilor, acesti politicieni pot face rau Republicii Moldova si pot împiedica progresul sau catre un viitor prosper si stabil. Pericolul pe care îl reprezinta Ion Ceban pentru perspectivele europene ale Republicii Moldova este legat - în principal - de credibilitatea sa. Odata ce un politician semneaza o petitie pentru anularea Acordului de Asociere cu UE, acest lucru arata faptul ca acesta nu este cu adevarat interesat de parcursul european al tarii. Mai mult decât atât, implicarea lui Ceban în cresterea Partidului Socialistilor din Moldova, partid descris ca având o pozitie ambigua fata de Uniunea Europeana si NATO si care a fost criticat pentru relatiile sale cu Rusia, reprezinta un alt semn gigantic de întrebare pentru partenerii externi ai Republicii Moldova. Republica Moldova se confrunta astazi cu numeroase provocari în ceea ce priveste parcursul sau european, inclusiv presiuni din partea Rusiei, generatoare de tensiuni în regiune. În acest context, este esential ca liderii politici ai tarii sa fie credibili în ceea ce priveste sustinerea pentru valorile si obiectivele europene, în caz contrar Republica Moldova riscând sa ramâna blocata într-o zona de influenta ambivalenta, cu consecinte negative pentru dezvoltarea sa si integrarea sa europeana. Tocmai de aceea este esential ca peste Prut sa fie alesi lideri consecventi si credibili, dedicati valorilor si ideilor europene si care pot asigura un viitor stabil si prosper pentru Republica Moldova. Radu Popescu a fost consultant politic în Republica Moldova
