În septembrie 2020, Sorina M. a fost contactata pe Messenger de catre A.A., care a anuntat-o ca a primit prin posta o serie de documente care îi apartineau femeii. I le-a si trimis, fotografiate. Era vorba de acte bancare în care apareau numele si adresa ei, ca si date legate de contul curent, credite si rate restante. Femeia s-a adresat instantei, cerând obligarea Bancii Transilvania la plata a 10.000 de lei, ca daune morale pentru divulgarea unor date cu caracter personal catre alte persoane. În fata magistratilor Judecatoriei, situatia s-a lamurit. Femeia se afla în relatii contractuale cu Banca Transilvania înca din 2012 si înregistra restante la o descoperire de cont. În august 2020, femeia depusese la banca o sesizare prin care solicita clarificarea situatiei împrumuturilor sale si o copie a contractelor de credit. Banca i-a raspuns, explicându-i situatia fiecarui credit. Doar ca angajatul care avea printre atributii pregarirea corespondentei a listat adresa de raspuns în doua exemplare, iar contractele anexate, într-unul singur. Un exemplar al adresei si anexele au fost trimise Sorinei M. Un alt exemplar al adresei a fost trimis din greseala lui A.A., alaturi de extrasul de cont pe care acesta îl solicitase. Când a vazut ca pe lânga extrasul sau de cont a primit si datele Sorinei M., A.A. a informat banca prin e-mail. Lui A.A. i s-a cerut sa distruga înscrisul primit din eroare, sa nu faca copii dupa acesta si sa nu divulge continutul informatiilor. Clientul refuzase sa faca acest lucru si a informat-o pe Sorina M. În fata judecatorilor, reprezentantii bancii au aratat ca fusese vorba de o simpla eroare si ca încercasera remedierea situatiei. „Scurgerea” din eroare a datelor Sorinei M. catre alt client nu avusesera, afirmau reprezentantii bancii, consecinte semnificative. De altfel, Banca Transilvania nici nu fusese sanctionata pentru aceasta situatie de catre Autoritatea Nationala de Supraveghere a Prelucrarii Datelor cu Caracter Personal. Pentru judecatorii chemati sa analizeze dosarul, încalcarea Regulamentului privind protectia datelor personale era indubitabila. „Prin divulgarea informatiilor personale (nume, adresa de domiciliu) si bancare ale reclamantei (situatia conturilor bancare ale reclamantei si datoriile acesteia), pârâta a încalcat dreptul la viata privata al reclamantei si, de asemenea, dispozitiile legale aplicabile în domeniul datelor cu caracter personal. În aceste conditii, prejudiciul moral si legatura de cauzalitate sunt prezumate din faptul savârsirii ilicitului de catre pârâta”, au aratat judecatorii. Singura discutie consta în întinderea prejudiciului suferit, în conditiile unei vinovatii din culpa. Cum banca facuse toate demersurile pentru a remedia greseala, magistratii au considerat suficienta plata de catre aceasta a unei sume 1.000 de lei ca daune morale. „Instanta a luat în considerare si faptul ca reclamantei i s-a creat cel putin un disconfort de ordin emotional prin faptul ca stia ca un tert are la dispozitie datele sale personale si le poate folosi pentru a-i crea prejudicii”, au precizat judecatorii. Sentinta a fost contestata de Banca Transilvania, dosarul intrând joi pe rolul Tribunalului.
