Analiză: Principalele întrebări din cazul Tesloianu. Ce se ştie şi ce nu se ştie până acum

A trecut o luna si jumatate din momentul în care procurorii Parchetului General au efectuat primele perchezitii în dosarul stimulatoarelor cardiace refolosite la Iasi. Dr. Dan Tesloianu este în continuare în arest preventiv, dosarul pare ca avanseaza, fiind mai multe nume implicate, dar exista o serie de întrebari care au ramas fara raspuns înca din prima zi. „Ziarul de Iasi” face o trecere în revista a acestora, completând si cu informatii pe care le-am documentat despre acest caz, dar nu am reusit sa le publicam pâna acum. Cele mai importante puncte cheie din dosar, în contextul în care sursele noastre spun ca ancheta procurorilor este înca în desfasurare, vor fi clarificate abia în momentul în care anchetatorii îi vor trimite în judecata pe cei pe care îi considera vinovati. Faptele pentru care vor fi trimisi în judecata vor indica amploarea cercetatorilor: daca ele se vor rezuma doar la luare de mita si abuz în serviciu sau daca vor fi extinse spre spete mai grave, în cazul în care procurorii vor putea sa dovedeasca sau nu ca unii pacienti au murit dupa ce au primit astfel de dispozitive replantate. 1. Mai exista aceeasi practica si în alta parte? Din numaratoarea procurorilor lipsesc trei spitale „Singurul lucru pe care pot sa vi-l spun cu certitudine despre cazul Tesloianu este ca aceeasi practica de reimplantare a dispozitivelor se întâmpla si la alte spitale din tara, mai ales pâna în 2019”, a declarat un alt medic cardiolog iesean, pentru „Ziarul de Iasi”, la o saptamâna dupa primele perchezitii facute de procurori în cazul Tesloianu. Întrebarea daca la Iasi era singurul loc în care se întâmpla asta nu a fost clarificata nici de procurori, nici din documentele care au parvenit din instanta cu bucati din motivarea pe baza careia cardiologul dr. Dan Tesloianu a fost arestat preventiv. Dar procurorii vorbesc înca din primul comunicat de presa, cel care anunta perchezitiile, de faptul ca acestea se desfasoara la mai multe unitati medicale: o primarie comunala (care s-a dovedit a fi cea de la Movileni), un ONG (cel coordonat în asociere de dr. Dan Tesloianu) si cinci spitale. Doua dintre unitatile medicale le cunoastem din informatiile oficiale si pe surse transmise de procurori: Spitalul „Sf. Spiridon” din Iasi si Spitalul Militar Regina Maria din Brasov. De ce au intrat în colimator si celelalte trei spitale? Sunt ele implicate în vreun fel în reteaua de care este acuzat dr. Dan Tesloianu ca ar fi întretinut-o sau au fost doar fire urmarite de procurori care nu au mai fost confirmate? Acestea sunt o parte dintre întrebarile legate de localizarea dosarului care asteapta în continuare un raspuns. Din ce a putut confirma „Ziarul de Iasi” pâna în momentul de fata, nicio alta unitate medicala nu pare a fi din Iasi, însa procurorii mai vorbesc în comunicatul lor de faptul ca au fost 24 de perchezitii în Brasov, Iasi si Neamt. De departe, Iasul are cel mai mare centru medical: chiar si medicul suspectat din Brasov, urmarit penal de procurori, ar fi racolat pacienti din zona si i-ar fi trimis la Iasi, conform procurorilor, pentru a beneficia de interventii de implantare a dispozitivelor de stimulare cardiaca. 2. Cine a fost implicat din spital? Mai multe surse coroborate au explicat pentru „Ziarul de Iasi” ca procurorii au avut plantata o sursa în Laboratorul de cardiologie interventionala si ca sursa respectiva a avut tehnica audio/video cu care a înregistrat schimburile dintre medicul dr. Dan Tesloianu si pacienti. Este posibil sa fie vorba despre un angajat care nu a fost dintre medicii ce au avut acces direct la fostul sef al laboratorului. Ipoteza existentei unei surse a procurorilor în spital ar putea explica si de unde au acestia convingerea ca tratamentele prescrise pacientilor le faceau, uneori, mai mult rau decât bine, astfel încât sa îi faca eligibili pentru a primi un astfel de dispozitiv. Convingerea procurorilor pe acest subiect nu poate sa izvorasca doar din consultarea registrelor medicale, unde e putin probabil ca astfel de date sa fie înregistrate cu valori initiale si apoi cele modificate. Dar cine a fost implicat din spital, în mod concret, în aceasta retea? Stim ca dr. Dan Tesloianu este arestat preventiv. Ca, initial, separat de dr. Dan Tesloianu, procurorii s-au îndreptat si împotriva a altor cinci medici, urmariti penal pentru luare de mita. Toti de la Spitalul „Sf. Spiridon”. Însa procurorii pare ca i-au prins pe ceilalti cinci cu fapte de coruptie care nu aveau legatura cu activitatea de implantare a stimulatoarelor cardiace reutilizate. Si mai târziu, când au anuntat ca se îndreapta împotriva fostului manager, Ioan Bîrliba, si fostului sef de la Clinica de Cardiologie, Antonio Petris, procurorii au lasat de înteles ca acestia ar fi stiut si validat activitatea doctorului Tesloianu, nu ca ar fi implicati alaturi de el. Însa stim ca în toate documentele oficiale se discuta despre o retea, ca au fost audiati aproape toti cardiologii de la Spitalul „Sf. Spiridon”, dar ca pâna în momentul de fata procurorii nu au facut alti pasi pe care sa îi poata comunica public. 3. Cât de grave sunt faptele legate de luare de mita si care a fost mecanismul financiar? Probabil cea mai transanta informatie este cea legata de banii pe care i-ar fi cerut dr. Dan Tesloianu pentru implantarea acelor dispozitive. Procurorii vorbesc adesea despre o astfel de practica, în toate comunicatele publice si în extrasul din referatul de arestare care a fost dat presei. Însa când a fost prezentat judecatorilor cu propunerea de arestare preventiva, acesta era acuzat ca ar fi primit 100 de lei de la o pacienta: moment care ar aparea pe o filmare facuta de procurori în cabinetul medicului iesean. În paralel, însa, procurorii au anuntat ca au retinut sume impresionante de bani: 162.920 de lei, 116.795 de euro, 2.357 de USD, 300 de lire sterline, 300 de franci elvetieni, 3.500 de forinti, 520 de coroane suedeze, 200 de coroane daneze, 300 de lire sterline si 36 de tablouri ale unor pictori cunoscuti, valorând zeci de mii de euro. Aceste sume sunt imobilizate si astazi, dar despre banii pe care i-ar fi luat medicul iesean nu stim mai multe. Chiar si judecatorul de drepturi si libertati, care a admis masura arestului preventiv, a respins acuzatiile de luare de mita pe baza dovezilor înaintate de procurori – e vorba de cei 100 de lei pe care i-ar fi luat Tesloianu în cabinet. Ce nu stim: care este mecanismul prin care ar fi luat bani de la pacienti, ce le promitea în schimb si despre ce sume vorbim? 4. În mod concret, de unde au provenit dispozitivele? În ambele comunicate transmise presei, cât si în unele informatii care au aparut pe surse, din ancheta, în presa centrala, se vorbeste despre faptul ca acestea ar fi fost prelevate „de la cadavre” sau au fost obtinute din surse „cu provenienta necunoscuta”, conform procurorilor. În dezvaluirile facute de „Ziarul de Iasi” cu privire la plângerea facuta de conducerea Spitalului „Sf. Spiridon” catre Ministerul Sanatatii, am consultat documente în care se vorbeste despre identificarea unor dispozitive medicale „recuperate de la pacientii decedati sau din donatii”. Însa nici conducerea spitalului si nici procurorii nu au intrat în detalii suplimentare cu privire la felul în care dispozitivele au intrat în posesia dr. Dan Tesloianu. Stim sigur ca procurorii mentioneaza în referat ca o parte dintre dispozitive au fost recoltate din Spitalul „Sf. Spiridon”. Mai stim cu o oarecare certitudine ca medicului din Brasov, urmarit penal în acest dosar, îi este atribuita si calitatea de furnizor pentru o parte dintre aceste dispozitive. Mai multe surse din IML Iasi au explicat, sub protectia anonimatului, ca nu ar fi avut cum sa provina stimulatoarele din institutia lor. Pentru a obtine astfel de dispozitive, ar fi posibila si existenta unei alte filiere nationale sau internationale, au explicat unele surse din spital pentru „Ziarul de Iasi”, într-un material publicat în trecut. Sunt tari care permit exportul unor astfel de dispozitive, cu mentiunea explicita ca ele au fost utilizate deja, fiindca sunt înlaturate de pe cadavre înainte de arderea lor, iar practica crematoriului nu este una raspândita în România. Însa nu cunoastem o informatie esentiala: câte astfel de dispozitive au provenit de pe cadavre, fiind recoltate, si câte au fost „importate” din alte surse. O întrebare legitima apare aici: este posibil ca un dispozitiv sa fi fost implantat de mai mult de doua ori, la mai multi pacienti? 


Citește articolul complet pe Ziarul de Iasi

Alte știri din Ziarul de Iasi