Simularea Examenului de Bacalaureat, organizata de Ministerul Educatiei, s-a încheiat. Elevii claselor a XII-a si a XIII-a au sustinut luni, 27 martie, simularea probei scrise la Limba si literatura româna, marti, 28 martie, au continuat cu proba obligatorie a profilului, iar miercuri, 29 martie, au încheiat cu proba la alegere. Rezultatele obtinute vor fi transmise pe 6 aprilie. Subiectele au fost echilibrate, abordabile si elaborate conform programei scolare, însa profesorii de specialitate considera ca structura si modalitatea de formulare a subiectelor ar mai trebui modificata. Ce spun directorii liceelor iesene La Colegiul National „Costache Negruzzi” din Iasi prezenta a fost buna si nu au existat comentarii legate de dificultati sau formulari echivoce. „Simularile s-au derulat cu bine în toate cele trei zile. Elevii au fost interesati, pentru ca, fiind subiecte elaborate de minister, deja se apropiau de ceea ce se asteapta si în vara”, spune prof. dr. Camelia Gavrila, directoarea Colegiului Negruzzi. „Subiectele au fost, din punctul de vedere al colegilor de specialitate, echilibrate, elaborate conform programei si potrivite pentru aceasta etapa a anului scolar. Au reprezentat o buna ocazie pentru a-si masura nivelul de pregatire si, bineînteles, o oportunitate pentru ca noi sa ne dam seama unde ne aflam”, explica prof. Mihaela Gotcu, directoarea Colegiului National „Emil Racovita” din Iasi. Aceleasi pareri exista si din partea Colegiului National „Mihai Eminescu”. „Anul acesta, lucrurile s-au desfasurat corect, cu o prezenta foarte buna a elevilor. Subiectele, din punctul meu de vedere, au fost echilibrate, abordabile, asa încât consideram ca elevii au toate sansele sa-si dovedeasca cunostintele”, adirma prof. dr. Gabriela Sandulescu, directoarea Colegiului Eminescu. Subiectele la Limba si literatura româna – ca acum 20 de ani Desi subiectele au fost abordabile, unii profesori considera ca este momentul sa existe diferente clare între profilul uman si cel real, în cazul Examenului de Bacalaureat. „Subiectele la Limba si literatura româna mi s-au parut cum mi se par de 20 de ani, pentru ca nu exista nicio schimbare. Adica, noi nu avem niciun fel de surpriza, pentru ca structura este fix aceeasi si la filologie si la real, desi era vorba de multi ani sa le schimbe, dar am ramas doar cu o idee de forma. Este aproape acelasi subiect, difera doar un cuvânt sau doua, au acelasi prim text, acelasi al doilea text, acelasi eseu, desi programa lor difera si, în acelasi timp, si numarul de ore difera”, explica Serinella Zara, profesoara de Limba si literatura româna la Colegiul National „Mihai Eminescu” din Iasi. Atât în cazul profilului real, cât si în cazul profilului uman, elevii au avut de evidentiat relatia dintre ideea poetica si mijloacele artistice în cazul poeziei „Versuri” de Tudor Arghezi, la subiectul al II-lea, si de scris un eseu în care sa prezinte particularitatile de constructie a unui personaj dintr-un basm cult studiat (profil real) sau relatia dintre doua personaje dintr-un basm cult studiat (profil uman). „În privinta subiectului de la Limba si literatura româna, pot spune ca a fost echilibrat, poezia de Arghezi fiind ofertanta si încarcata metaforic, deci permitea o abordare stilistica a imaginarului si a semnificatiilor pentru elevul bun. Basmul este, poate, mai îndepartat ca zona de început a evolutiei literare. Desi basmul presupune o deschidere si o receptivitate mai lejera, în acelasi timp fiind vorba de personaj si de relatia dintre doua personaje, implica si nevoia de citate, de sustinere a argumentarii si a explorarii artei portretistice si prin citatul edificator, ceea ce ar fi însemnat o memorare mai recenta”, precizeaza prof. dr. Camelia Gavrila, profesoara de Limba si literatura româna. „Ma bucur ca le-a dat poezie de Arghezi la al II-lea subiect, pentru ca este mai greu de descifrat. În schimb, baremul nu este foarte defalcat. Cu usurinta poti sa dai cele 10 puncte pe o poezie frumos asezata în cuvinte de catre copii, dar nu neaparat si comentata. Dificultatea înseamna, la nivelul claselor a XII-a, timpul pe care sa si-l aloce pentru pregatirea acestor subiecte. Dificil pentru elevi este sa pregateasca ultimul subiect, acolo unde majoritatea pornesc de la premisa ca trebuie sa învete pe de rost un eseu dintr-o carte de comentarii sau, în cel mai bun caz, facut chiar de ei. Aici apare frisonul majoritatii, în conditiile în care ar putea sa mearga pe un plan, pe o atitudine care sa presupuna logica, structura. Ei, de teama, învata pe de rost”, adauga prof. Serinella Zara. Subiectele la Matematica – lipsite de aplicatii practice Atât în cazul Evaluarii Nationale, cât si în cazul Examenului de Bacalaureat, subiectele la Matematica se îndeparteaza de aplicatiile practice. „Subiectele au fost accesibile pentru note minime. Au fost itemi care sa arate gradul de pregatire treptat al elevilor. În schimb, lipsesc total aplicatiile practice. Un elev care ajunge în clasa a XII-a, care se îndreapta catre câmpul muncii, catre viata reala si societate, ar trebui sa stie de ce studiaza o integrala si la ce foloseste. Exista partea pur teoretica si abstracta a matematicii, foarte bine folosita, de altfel, dar lipseste partea practica în subiectele propuse. Este unul din motivele pentru care copiii nostri nu se descurca la testele PISA. Majoritatea testelor PISA folosesc enunturi si probleme pe care le regasim în viata de toate zilele”, spune Mihaela Popa, profesoara de Matematica la Colegiul National „Vasile Alecsandri” din Iasi.
