Prim-ministrul Ungariei va fi chemat sa dea explicatii în fata magistratilor Curtii iesene de Apel. Deputatul PNL Alexandru Muraru s-a adresat instantei într-un proces având ca pârâti Consiliul National pentru Combaterea Discriminarii si pe premierul maghiar, Viktor Orbán. Muraru cere ca liderul politic maghiar sa fie condamnat la plata unei amenzi de 100.000 lei pentru declaratiile facute de acesta în iulie anul trecut la Baile Tusnad si pe care politicianul iesean le considera discriminatorii. Prezent în România la Universitatea de vara Bálványos, premierul maghiar si presedintele partidului de guvernamânt din Ungaria, Viktor Orbán, a facut o serie de declaratii care au atras reactii virulente din partea politcienilor români. Unele afirmatii au fost citate si de Muraru în actiunea sa. „Suntem dispusi sa ne amestecam unii cu altii, dar nu vrem sa devenim o rasa mixta, motiv pentru care am luptat la Nándorfehérvár (numele maghiar al Belgradului; Orbán facea referire la asediul turc din 1456, înfrânt prin interventia lui Iancu de Hunedoara, n.r.), de aceea i-am oprit pe turci la Viena (capitala austriaca a fost asediata în doua rânduri de turci, în 1529 si 1683, Ungaria neavând niciun rol, n.r.) si, daca nu ma însel, de aceea francezii i-au oprit pe arabi la Poitiers (în 732, n.r.) în trecut”, a spus Orbán. Pe parcursul discursului sau, premierul maghiar a apreciat si ca tarile europene care au primit migranti nu mai reprezinta natiuni propriu-zise. „Migratia a divizat Europa. As putea spune ca Occidentul a fost divizat. O jumatate este o lume în care popoarele europene si cele non-europene traiesc împreuna. Aceste tari nu mai sunt natiuni. Aceste tari nu sunt altceva decât niste conglomerate de popoare”, a apreciat Orbán. Discursul îndreptat împotriva migratiei si în care prim-ministrul ungar a facut o ampla expunere a politicii interne si exterrne maghiare în contextul razboiului din Ucraina a fost criticat inclusiv de ministrul român al afacerilor externe, Bogdan Aurescu si a condus la o plângere depusa de Muraru la Consiliul National pentru Combaterea Discriminarii (CNCD). „Declaratiile care fac apel la «puritate rasiala» sunt inacceptabile într-o Românie europeana si toleranta. Acest discurs al premierului Viktor Orban este desprins din ideologiile rasiale care au facut milioane de victime în secolul XX. Aceste derapaje sunt inacceptabile într-o Românie si Europa a secolului al XXI-lea care au trecut prin tragediile ideologiilor rasiale”, a spus Alexandru Muraru. La analiza plângerii lui Muraru, presedintele CNCD, Csaba Asztalos s-a abtinut de la vot. CNCD l-a citat pe Orbán prin intermediul ambasadei maghiare, fara ca acesta sa depuna vreun punct de vedere. Cu majoritatea voturilor, plenul CNCD a respins plângerea lui Muraru, invocând imunitatea de jurisdictie a lui Orbán. Ca prim-ministru al unui stat strain, acesta nu ar putea fi supus legii românesti. Aceasta decizie a CNCD a dus la actiunea lui Muraru din fata Curtii iesene de Apel. În plângerea sa, el a cerut anularea hotarârii CNCD prin care Orbán a fost exonerat de raspundere pentru declaratiile sale si sanctionarea premierului maghiar cu amenda maxima permisa de lege pentru acte de discriminare, respectiv 100.000 lei. „Disacursul persoanei reclamate reprezinta o instigare publica la ura, vadit discriminatorie si fara justificare prin îndemnarea explicita la restrângerea libertatii de circulatie a unei categorii de persoane imigrante exclusiv pe criteriul nationalitatii si/sau al rasei. Viktor Orbán instiga la un experiment social de factura eugenica, experiment care a stat la baza excluderilor, a persecutiei si a crimelor sec. XX. Declaratiile sale, care fac apel la «puritate rasiala» sunt inacceptabile într-o Românie europeana, acest discurs fiind desprins din ideologiile rasiale care au facut milioane de victime în sec. XX”, se mentioneaza în actiunea lui Muraru. Acesta a contestat argumentele aduse de plenul CNCD, considerând ca nu poate fi vorba de vreo imunitate a liderului maghiar. Acesta nu se afla în România în cadrul unei vizite oficiale, la invitatia statului român, ci ca persoana particulara si lider al FIDESZ. Ca urmare, nu se putea invoca imunitatea diplimatica stabilita de Conventia de la Viena din 1961. „Viktor Orbán nu are functia de agent diplomatic. Conventia de la Viena se aplica numai în cazul membrilor misiunilor diplomatice, iar nu în cazul sefilor de stat sau al sefilor guvernului”, a aratat Muraru. Acest fapt a fost sustinut de altfel si de trei membri ai CNCD care au facut opinie separata, subliniind ca Orbán nu se afla într-o vizita oficiala în România. În plus, propriile proceduri interne ale CNCD i-ar permite acestuia sa invoce doar trei exceptii, cea a tardivitatii, a vaditei necompetente si a obiectului vadit nefondat, nu si imunitatea de jurisdictie. În actiunea sa, Muraru a invocat mai multe precedente judiciare, în care cetateni straini au fost sanctionati în alte tari decât cele de domiciliu. Un caz recent a fost cel al presedintelui Autoritatii Palestiniene, Mahmoud Abbas. Aflat la Berlin în vara anului trecut, acesta a comparat politica Israelului în teritoriile arabe ocupate cu Holocaustul, ceea ce a atras o ancheta împotriva sa declansata de politia germana. Ancheta nu s-a finalizat însa cu nicio sanctiune propriu-zisa. „Ministrul de externe al Germaniei a declarat ca imunitatea de jurisdictie reprezinta un impediment pentru condamnarea acestuia întrucât se afla în cadrul unei vizite oficiale. «Per a contrario» (în sens invers, n.r.), în situatia în care nu s-ar fi aflat într-o vizita oficiala, imunitatea de jurisdictie nu ar fi fost incidenta”, a argumentat Muraru, facând analogia între declaratiile lui Abbas si cele ale lui Orbán. Curtea de Apel nu a stabilit înca primul termen al procesului. Foto: Inquam Photos / George Calin
