Pe 24 februarie 2022 presedintele rus Vladimir Putin declansa cel mai mare conflict militar din Europa de la încheierea celui de-al Doilea Razboi Mondial. A fost o decizie care avea sa spulbere mitul „celei de-a doua armate a lumii” si declanseze o tragedie umanitara de proportii colosale în Ucraina. Cotidianul american The Washington Post a fost cel care anunta în premiera pe 30 noiembrie 2021, pe baza unor imagini din satelit si surse din comunitatea de informatii a Statelor Unite, ca Rusia maseaza din nou trupe de-a lungul granitei sale cu Ucraina, la 8 ani dupa anexarea ilegala a Crimeii si declansarea razboiului separatist din Donbas. Informatia a stârnit imediat îngrijorare în cancelariile occidentale si la Kiev, dar ea a fost negata la scurt timp de catre ministerul ucrainean al Apararii. Oficialii de la Kiev au revenit însa apoi asupra dezmintirii, confirmând ca serviciile de informatii ale tarii au detectat în jur de 90.000 de trupe ruse în apropierea granitei comune. Numarul avea sa creasca în lunile urmatoare. VIDEO UPDATE: Different angle, Russian tank crushes Ukrainian civilians car! #UkraineUnderAttack #Ukraine pic.twitter.com/ICZTEttcHx— Honkpilled (@honkpillexd) February 25, 2022 Pe 12 noiembrie Statele Unite au tras un prim semnal de alarma, oficiali de la Washington avertizând explicit ca Rusia se pregateste de o invazie. Pe atunci un nume necunoscut publicului international, generalul Kirilo Budanov, seful serviciului de informatii militare al Ucrainei, avertiza la rândul sau pe 21 noiembrie într-un interviu acordat Military Times ca Rusia se pregateste sa atace Ucraina pâna la sfârsitul lunii ianuarie. Avea sa greseasca estimarea cu doar o luna. Conducerea politica de la Kiev nu parea însa convinsa ca presedintele rus Vladimir Putin ar putea recurge la un asemenea gest nebunesc. Dupa cum avea sa dovedeasca istoria, liderii politici de la Kiev, inclusiv presedintele Volodimir Zelenski, s-au înselat. Vladimir Putin se pregateste de razboi Primul semnal public dat de Putin ca trupele rusesti nu s-ar afla la granita ucraineana doar pentru „exercitii militare” a venit pe 14 decembrie 2021, când liderul de la Kremlin a cerut negocieri „imediate” cu NATO si SUA privind garantiile pe care Rusia le dorea pentru securitatea sa, pe fondul tensiunilor cu Ucraina pe care chiar Moscova le-a creat. Trei zile mai târziu, ministerul rus de Externe publica revendicarile Rusiei. Printre acestea se numarau nu doar excluderea posibilitatii ca NATO sa se extinda si sa primeasca Ucraina în alianta, ci si ca toate trupele acesteia sa fie retrase din Europa de Est din statele deja membre, inclusiv România, Polonia si Bulgaria. Analistii nu s-au pus de acord nici pâna în ziua de azi ce a încercat Putin cu aceste revendicari, daca ele au vizat doar crearea unei justificari pentru a invada Ucraina, sau daca presedintele rus chiar a crezut ca poate sa obtina unele concesii de la NATO în privinta punctelor ce nu erau atât de clar inacceptabile. Cert este ca Kremlinul s-a declarat nemultumit de raspunsul Statelor Unite si al NATO. Îngrijorarile au crescut în luna ianuarie, când Rusia a început sa trimita trupe în Belarus pentru „exercitii militare comune”. Pâna pe 10 februarie peste 30.000 de trupe ruse, precum si avioane de lupta, ajunsesera în Belarus, la granita de nord a Ucrainei. Acestea aveau sa joace un rol crucial în saptamânile care au urmat. #Ukraine Missile attack on building in #Kyiv captured in CCTV#UkraineRussia #UkraineRussiaConflict #Ukraine #UkraineUnderAttack pic.twitter.com/ikqbFgeU4R— SUBHASH CHARAN (@Gadhwara27) February 26, 2022 Situatia s-a deteriorat brusc mai târziu în cursul lunii când, într-un discurs delirant tinut pe 21 februarie, Putin a recunoscut de facto independenta asa-ziselor „republici populare” Donetk si Lugansk proclamate de separatistii pro-rusi în regiunea Donbas din estul Ucrainei. Imediat dupa aceea el a ordonat ca armata rusa sa intre în aceste teritorii ucrainene pentru a „mentine pacea”. Doar o zi mai târziu presedintele Rusiei anunta ca a recunoscut suveranitatea separatistilor asupra întregului teritoriu al regiunilor Donetk si Lugansk, nu doar asupra a zonelor pe care ei le controlau. Razboiul batea la usa. Dovezi aparute ulterior au aratat însa ca Putin înregistrase mesajul video cu declaratia sa de razboi împotriva Ucrainei înca din seara zilei de 21 februarie, când i-a primit la Moscova pe liderii separatistilor. Începe „operatiunea militara speciala” Citita în dimineata zilei de joi, 24 februarie, la 05:48 ora Moscovei de catre un Putin asezat în spatele biroului sau de lemn de la Kremlin, declaratia de razboi a Rusiei vorbea de „denazificarea” si „demilitarizarea” Ucrainei, cuvinte care aveau sa fie repetate de propaganda rusa timp de luni de zile. „Am luat decizia pentru o operatiune militara speciala”, a spus Putin, o alta sintagma devenita obligatorie în Rusia. Adresându-se direct soldatilor ucraineni, presedintele rus le-a cerut sa depuna armele, dându-le asigurari ca vor putea „parasi câmpul de lupta fara impedimente”. Nu a fost ascultat. Razboiul a început cu bombardamente masive si atacuri cu rachete ale fortelor ruse împotriva marilor orase ucrainene, obiectivelor militare si de infrastructura trasate de comandamentul militar de la Moscova probabil cu luni în urma. La orele dupa-amiezii trupele ruse au intrat în regiunea Kievului, gratie culoarului terestru oferit în nordul Ucrainei de catre dictatorul bielorus Alexandr Lukasenko, care a permis armatei lui Putin sa atace de pe teritoriul tarii sale si fortelor aeriene rusesti sa foloseasca bazele aeriene bieloruse. #Оперативна_інформація від ДСНС України"Фіксуємо черговий воєнний злочин проти мирного населення України.Рятувальники проводять евакуацію мешканців багатоповерхівки по проспекту Лобоновського 6А, де 26.02 сталося попадання снаряду в житловий будинок на рівні 17 та 18 поверхів." pic.twitter.com/MC9PndcZXm— Defense of Ukraine (@DefenceU) February 26, 2022 În capitala ucraineana a început haosul, civilii încercând sa gaseasca adapost în metrou sau sa fuga din oras, în timp ce guvernul lui Zelenski si comandantii sai militari depuneau eforturi sa înteleaga amploarea situatiei. Rusia atacase pe toate fronturile, asteptându-se la o victorie usoara, dupa cum avea sa se dovedeasca mai târziu. Joi seara consilierul prezidential Mihailo Podolyak anunta ca trupele ruse au ocupat centrala nucleara Cernobîl. Anuntul privind ocuparea Insulei Serpilor, vitala pentru protejarea exporturilor maritime ale Ucrainei, a venit câteva ore mai târziu. Însa gestul de fronda al granicerilor ucraineni de aici a devenit în lunile care au urmat cel mai puternic simbol al rezistentei ucrainene. Printre cele mai intense lupte duse în prima zi a razboiului au fost cele de la aeroportul Hostomel de lânga Kiev, fortele aeriene ale Rusiei lansând aici o operatiune cu elicoptere si trupe aeropurtate demna de manualele de razboi. Analistii militari au notat ulterior ca succesul fortelor ucrainene în a apara acest aeroport strategic a avut un rol decisiv pentru cursul razboiului. First footage of Mariupol Drama Theater interior after Russian Forces hit the building. pic.twitter.com/u2Hj3gcdXw— Aldin ???????? (@aldin_aba) March 25, 2022 Daca Hostomelul cadea, era foarte probabil sa îi urmeze Kievul. În schimb, desi fortele speciale ruse Spetnaz au reusit pentru scurt timp sa ajunga pe strazile capitalei ucrainene, grosul armatei de invazie alocate sa o cucereasca a ramas împotmolit timp de saptamâni de zile la zeci de kilometri nord-vest de Kiev. Însa pe fronturile din estul si sudul Ucrainei fortele lui Putin avansau rapid, în pofida rezistentei a armatei ucrainene si a curajului incredibil de care au dat dovada în unele locuri civilii ucraineni care au iesit cu bratele goale în fata tancurilor si blindatelor rusesti pentru a încerca sa le opreasca. Armata rusa abandoneaza planurile de a cuceri capitala Ucrainei În cele din urma opozitia aparatorilor ucraineni, atacurile repetate cu drone Bayraktar TB2 si sisteme antitanc Javelin împotriva coloanelor blindate ruse, dar si marile lacune de care a dat dovada comandamentul militar de la Moscova în ceea ce priveste pregatirea logistica a invaziei, au dus la stagnarea ofensivei. Primul moment urias de respiro pentru conducerea Ucrainei a venit însa abia la sfârsitul lunii martie, când armata rusa a anuntat „reducerea drastica a activitatii militare” în zonele Kievului si Cernihivului. Rusia a încercat sa acopere acest esec prin a lega decizia de discutiile de pace ce aveau loc la momentul respectiv în Turcia. Desi anuntul a fost privit initial cu scepticism, în zilele urmatoare a devenit evident ca armata rusa îsi retrage într-adevar fortele din aceste regiuni. #Borodyanka, #Kyiv region. Fierce fighting took place there for several days. pic.twitter.com/Ec47CXwpeN— NEXTA (@nexta_tv) March 3, 2022 Însa tot zilele care au urmat anuntului facut de ministerul rus al Apararii pe 29 martie au scos la iveala amploarea masacrelor comise de armata rusa în teritoriile pe care reusise sa le ocupe. Pe 2 aprilie trupele Ucrainei eliberau orasul Bucea din regiunea Kievului, descoperind atrocitatile carora le-au cazut victime civilii ucraineni în timpul ocupatiei. Masacre similare au fost descoperite la Irpin si în alte localitati. În timp ce aceste crime au fost comise în spatele frontului, departe de ochii opiniei publice internationale, un atac al fortelor ruse din luna aprilie a socat întreaga lume. Pe 8 aprilie doua rachete rusesti au lovit o gara din Kramatorsk, oras aflat în regiunea Donetk, ucigând zeci de civili care încercau sa fuga de razboi si ranind peste 100 altii. Majoritatea celor care asteptau în gara sa plece înaintea unui nou atac al armatei ruse erau femei si copii. „Este raul fara limite”, descria presedintele ucrainean Volodimir Zelenski atacul. Aveau sa urmeze si altele îndreptate de fortele armate ruse împotriva civililor ucraineni, în vazul întregii lumi. BBC video of #Borodyanka after devastating bombing. I leave all these images here in this feed, as I want to pay tribute to all these towns and all their people. No one shall be forgotten! Please help stop the dying #NoFlyZoneUkraine tweet your govt pic.twitter.com/5edkVNocAb— Lesia Vasylenko (@lesiavasylenko) March 4, 2022 Moscova fie le-a negat, fie a spus ca au vizat „tinte militare” legitime. Scufundarea pe 14 aprilie a navei amiral „Moskva”, mândria flotei Marii Negre, nu a putut fi însa ascunsa opiniei publice din Rusia, desi a fost pusa initial de propaganda de la Moscova pe seama „marii furtunoase”. Mai mult, pe Hotnews
