Test de sânge pentru a identifica mai ușor epilepsia

Epilepsia este denumirea colectiva a activitatii anormale din creier care provoaca pierderea temporara a controlului asupra comportamentului si miscarilor. Afectiunea poate fi congenitala, poate fi cauzata de o tumora, de un AVC sau de o infectie la nivelul creierului si poate provoca simptome foarte diferite în functie de partea creierului în care începe episodul sau în care se extinde. Procesele de inflamatie care încep ca un raspuns imunitar în organism pot provoca, de asemenea, o criza convulsiva. Acesta este motivul pentru care cercetatorii au început sa caute posibili biomarkeri pentru epilepsie în cadrul sistemului imunitar. Exista studii anterioare, dar rezultatele au fost pâna acum mixte si dificil de interpretat. Acum, cercetatorii de la Universitatea Lund, din Suedia, au descoperit niveluri mai ridicate de proteine imunitare în sânge înainte si dupa o criza de epilepsie. Posibilii biomarkeri pot fi identificati cu ajutorul unui simplu test de sânge. În prezent, diagnosticarea epilepsiei necesita multe resurse, iar distingerea acesteia de alte afectiuni poate fi dificila. Prin urmare, sunt necesare noi metode de diagnosticare mai bune. „În studiul nostru, avem un grup de participanti atent selectionat si avem multe informatii de baza despre fiecare persoana. De asemenea, am luat în considerare o serie de factori de confuzie care pot afecta sistemul imunitar, cum ar fi alte boli neurologice si imunologice, infectii si diverse afectiuni psihiatrice”, spune Christine Ekdahl Clementson, care a condus studiul. Ea se concentreaza pe investigatiile avansate în domeniul epilepsiei si este profesor asociat la Universitatea Lund, si consultant în Neurofiziologie clinica la Spitalul Universitar Skåne. Echipa de cercetare a comparat, de asemenea, crizele epileptice cu asa-numitele crize psihogene non-epileptice. Criza psihogena este un diagnostic psihiatric care se manifesta prin simptome clinice care pot fi usor confundate cu epilepsia. Este o afectiune cronica despre care se crede ca este subdiagnosticata si, ca urmare, este adesea tratata în mod eronat cu medicamente pentru epilepsie, de aceea, exista o mare nevoie de a putea distinge mai usor între aceste afectiuni. „Investigatiile pentru a stabili daca cineva sufera de epilepsie sau este afectat de crize psihogene necesita multe resurse. Aceasta poate necesita ca pacientul sa fie internat în spital timp de mai multe zile, pentru monitorizare video si examinare EEG constanta, cu personal medical disponibil non-stop. Este greu pentru pacient faptul ca este nevoie de timp pentru a ajunge la un diagnostic”, spune dr. Marie Taylor,  doctoranda în echipa de cercetare. Cercetatorii au descoperit acum ca nivelurile a cinci markeri de inflamatie - proteine - au fost crescute în mod acut la persoanele care au suferit o criza de epilepsie. Cercetatorii au numit acesti markeri „amprente digitale”, deoarece implica mai multe proteine legate de inflamatie, cu diferite modele de reactie. „Pacientii care au avut epilepsie au prezentat niveluri ridicate ale uneia dintre cele cinci proteine (IL-6) chiar înainte de crize, valoare care a crescut tranzitoriu si mai mult imediat dupa criza”, explica Marie Taylor. În rândul pacientilor cu crize psihogene, însa, nu s-a înregistrat nicio modificare a biomarkerilor. Acest lucru ar putea însemna ca o simpla analiza de sânge la un pacient care ajunge la camera de urgenta dupa o criza poate arata daca raspunsul imunologic este ridicat. În caz contrar, exista o probabilitate mai mare sa fie vorba de o criza psihogena, ceea ce ofera un prim indiciu despre cum ar trebui evaluat în continuare pacientul. În continuare, cercetatorii îsi propun repetarea studiilor pe un grup de pacienti mai mare si mai putin omogen, pentru a investiga biomarkerii la adultii cu epilepsie. „De asemenea, dorim sa vedem daca biomarkerii raspund în acelasi mod la copii, unde cauzele epilepsiei sunt mai des genetice. Facem acest lucru printr-un studiu în curs de desfasurare la Lund, în colaborare cu psihiatria pentru copii si adolescenti, precum si cu neurologia pediatrica”, au concluzionat autorii studiului publicat în revista Heliyon.  


Citește articolul complet pe Ziarul de Iasi

Alte știri din Ziarul de Iasi