Şeful UGIR Iaşi, prins cu 234 fapte de conflict de interese, scapă cu „Marea prescripţie” a CCR. Urmează fostul şef AJPIS Buiceag

Presedintele filialei iesene a Uniunii Generale a Industriasilor si România a scapat de problemele penale. Doru Scripcaru fusese acuzat de conflict de interese, fiind condamnat cu suspendare în prima instanta. În apel, magistratii au constatat ca cei aproape sase ani de proces au dus la prescrierea raspunderii penale, deci nu mai au ce judeca. O solutie similara este asteptata si în cazul fostului sef al Agentiei Judetene pentru Plati si Inspectie Sociala, Andrei Buiceag.   Parchetul de pe lânga Judecatorie i-a trimis în judecata în 2017 pe presedintele UGIR Iasi, Doru Scripcaru si pe fostul director al AJPIS, Andrei Buiceag, pentru fapte comise în perioada 2010-2013. Primul a fost acuzat de 303 fapte de conflict de interese. Ca participant la sedintele unei comisii de autorizare a furnizorilor de formare profesionala, Scripcaru votase de 234 de ori în favoarea desemnarii propriei sotii ca membru în diverse comisii de autorizare, evaluare, monitorizare si examinare. În alte 69 de cazuri a sustinut-o ca membra a acestor comisii pe fiica sa, Madalina Andra Scripcaru. Procurorii i-au reprosat lui Andrei Buiceag 276 acte de complicitate la conflictul de interese. Ca presedinte al comisiei de autorizare, el acceptase votarea de catre Scripcaru a sotiei sau fiicei sale, desi cunostea relatia lor de rudenie. În prima instanta, cei doi au fost achitati de Judecatorie. Magistratii au respins plângerea procurorilor pentru ca Ministerul Muncii nu aparea ca parte vatamata. Judecatorii s-ar fi asteptat practic ca dosarul procurorilor sa fie întocmit pe baza unei sesizari facute de sefii lui Buiceag sau chiar de acesta însusi, AJPIS fiind structura deconcentrata a Ministerului Muncii. Curtea de Apel a anulat sentinta, dispunând la începutul anului trecut condamnarea celor doi la câte 6 luni de închisoare, cu suspendarea executarii pe durata unui termen de supraveghere de 2 ani si 6 luni. În iulie însa, Scripcaru s-a adresat Curtii de Apel cu o contestatie în anulare, invocând faptul ca fusese condamnat desi procesul penal ar fi trebuit sa înceteze. Concret, Scripcaru votase ultima oara în favoarea unui membru al familiei sale în decembrie 2013. Termenul de prescriptie a raspunderii penale în cazul conflictului de interese în raport cu o decizie a Curtii Constitutionale din mai 2012 este de 5 ani. Termenul se împlinise înca din prima faza a procesului, deci nu ar fi trebuit sa se ajunga la condamnare. Magistratii Curtii de Apel au admis argumentul, condamnarea lui Scripcaru fiind astfel anulata. În noiembrie anul trecut, si Buiceag a depus o contestatie în anulare, Curtea de Apel urmând sa o analizeze la începutul lunii viitoare.


Citește articolul complet pe Ziarul de Iasi

Alte știri din Ziarul de Iasi