Perceptia despre "declinul moral" al unei societati este doar o iluzie, potrivit unui studiu realizat în 60 de natiuni de mai multi psihologi americani, care au dat vina pe o serie de prejudecati cognitive bine-cunoscute pentru a explica acest fenomen, informeaza AFP. "Procesul declinului nostru moral" a început "în zorii întunecati ai timpurilor noastre moderne", afirma o fraza ce a fost citata în studiul publicat miercuri în revista stiintifica Nature. Acest "diagnostic" dateaza din Roma Antica si a fost scris de pana istoricului Titus Livius, regasindu-se însa si în afirmatiile unora dintre "urmasii" lui contemporani. Adam M. Mastroianni, de la Universitatea Columbia din Statele Unite, si Daniel T. Gilbert, de la Universitatea Harvard, arata ca acest sentiment despre declinul unor valori, precum amabilitatea, onestitatea si etica, a fost împartasit de majoritatea participantilor la o serie de sondaje de opinie realizate în cel putin 60 de tari de pe cinci continente. Si care au vizat perioade de timp ce au fost de pâna la 70 de ani. "Acest sentiment este persistent si gasim expresii ale sale în orice epoca a Istoriei", a declarat profesorul Mastroianni, principalul autor al studiului. Desi aceasta perceptie este mai puternica la persoanele mai conservatoare sau mai în vârsta decât media unei populatii, "efectul vârstei sau al preferintelor politice ramâne destul de slab", a precizat el. Atunci cine este de vina? Participantii la unul dintre studii au atribuit acest declin unei pierderi progresive a simtului moral atât la nivelul indivizilor, cât si la nivelul unor generatii întregi. Procesul ar avea cauze foarte variate, precum aparitia retelelor de socializare sau o educatie mult prea permisiva. Dar, asa cum au remarcat si autorii studiului, societatile "tin o evidenta rezonabil de solida a comportamentelor deosebit de imorale", precum crimele. Si totul indica faptul ca în aceasta chestiune, "în medie, oamenii moderni se comporta între ei mai bine decât o faceau stramosii lor". Consecinte politice si sociale Cât despre ceea ce profesorul Mastroianni denumea "moralitatea de zi cu zi", constând în îngrijirea câinelui vecinului sau cedarea locului în autobuz în favoarea unei persoane în vârsta, "gasim dovezi destul de puternice ca ea a ramas stabila". Dovada: o ancheta a Institutului Gallup desfasurata în 2002, apoi în 2020, în care opinia persoanelor chestionate despre "starea valorilor morale" a fost identica. "Declinul moral" ar fi, deci, o iluzie. Dupa un interval de zece ani, o persoana va emite în general aceeasi judecata despre moralitatea societatii în care traieste. Însa aceeasi persoana va fi convinsa ca moralitatea s-a degradat daca o analizeaza în raport cu cei zece ani care au trecut de atunci. Cei doi psihologi americani sugereaza ca mecanismul din spatele acestei perceptii se bazeaza pe o combinatie de doua prejudecati. Prejudecata de pozitivitate memoriala, denumita si Pollyanna, care tinde sa stearga impactul emotional negativ al trecutului, si prejudecata de negativitate - eficienta în prezent - care îndreapta în mod natural atentia spre informatia negativa, vehiculata pe larg de companiile mass-media. Prima prejudecata "vopseste" trecutul în roz, iar a doua înnegreste prezentul, în asa fel încât un observator ar putea sa traga concluzia ca exista un declin moral al societatii. Acest mecanism al prejudecatii prevede ca sentimentul de declin poate fi atenuat, sau chiar suprimat, atunci când persoanele chestionate judeca doar nivelul de moralitate al rudelor lor sau pe cel al epocii ce a precedat-o pe a lor. Cercetatorii americani au confirmat acest fapt printr-o ancheta în care persoanele chestionate au spus ca în 2020 oamenii nu au mai fost la fel de atenti, de buni si de generosi ca în urma cu 15 ani. În schimb, rudele lor au "parcurs" un drum invers. Un alt sondaj de opinie a confirmat ca persoanele chestionate au considerat ca începutul declinului moral dateaza cu putin timp înainte de epoca în care ele s-au nascut. Autorii studiului au ajuns la concluzia ca iluzia despre declinul moral nu este lipsita de consecinte politice si sociale "tulburatoare". În 2015, trei sferturi dintre americani au considerat ca era prioritar pentru guvern "sa remedieze prabusirea morala a societatii", în contextul în care tara lor se confrunta deja cu alte provocari mult mai grave, precum schimbarile climatice. Potrivit autorilor studiului, aceasta perceptie, care îi face pe oameni mai reticenti la ideea de a se ajuta reciproc, îi face sa devina totodata mai usor de influentat de discursurile unor politicieni care promit sa elimine "un declin iluzoriu". AGERPRES
