Trei judecatori ai Curtii iesene de Apel ar putea ajunge sa dea cu subsemnatul în fata procurorilor Directiei Nationale Anticoruptie. Nemultumit de solutia data într-un dosar, avocatul partii înfrânte l-a reclamat Inspectiei Judiciare pe seful completului de judecata, iar o copie a reclamatiei a luat forma unei plângeri adresate DNA si îndreptate împotriva tuturor membrilor completului. Rationamentul avocatului a fost simplu: judecatorii nu ar fi putut adopta acea decizie decât daca ar fi fost mituiti de adversari. Dincolo de rezultatul final al demersului sau, avocatul ridica o problema des invocata de justitiabili. Unde se termina dreptul omenesc de a gresi al judecatorului si unde începe vinovatia acestuia? Miza procesului este reprezentata de un contract de lucrari scos la licitatie de ApaVital si vizând extinderea sistemului de apa-canal în zona Hârlau-Cotnari. La licitatie, în valoare de peste 79 mil. lei (circa 16 mil. euro) au fost depuse doua oferte, contractul fiind adjudecat de o asociere condusa de Ness Proiect Europe SRL. Firma înfrânta, Euskadi SRL, a contestat rezultatul, iar Consiliul National pentru Solutionarea Contestatiilor (CNSC) i-a dat dreptate, obligând ApaVital sa reevalueze oferta câstigatoare. Decizia CNSC a fost contestata la rându-i, dar nu de asocierea de firme câstigatoare, ci de catre ApaVital. Dosarul a intrat pe rolul Curtii iesene de Apel. La chiar primul termen de judecata, magistratii s-au pronuntat. Au admis plângerea ApaVital împotriva deciziei CNSC, pe care au anulat-o partial si au fixat un nou termen, pe 31 mai, pentru solutionarea contestatiei formulate de Euskadi SRL. De aici a pornit si reclamatia lui Radu Simionovici, avocatul timisorean ce reprezinta firma Euskadi. Acesta a apreciat ca prin decizia luata, judecatorii „completasera” legea, adoptând o solutie ce nu era prevazuta de normele în vigoare. „Legea 101/2016 (privind caile de atac în achizitiile publice, n.r.) nu prevede solutia anularii unei decizii a CNSC, ci doar a desfiintarii acesteia si doar în cazul în care Consiliul ar fi solutionat contestatia prin solutionarea unei exceptii procesuale. Or, în cazul de fata, contestatia nu a fost solutionata pe o exceptie, ci a fost solutionata pe fond”, a apreciat avocatul. Prin aceasta, ei ar fi vatamat drepturile si interesele Euskadi SRL, facându-se vinovati de abuz în serviciu. În plus, prin faptul ca magistratii Curtii de Apel urmeaza sa se pronunte si asupra contestatiei depuse de Euskadi SRL la rezultatele licitatiei, firma ar fi lipsita de un grad de jurisdictie. Analiza motivelor contestatiei tinea de CNSC, instanta având doar dreptul de a analiza rationamentele invocate. „Opinez ca fapta a fost savârsita cu urmarirea sau acceptarea vatamarii subscrisei, fiind cu totul improbabil ca judecatori de Curte de Apel, cu vechime si experienta, ce fac parte dintr-un complet specializat de achizitii publice, sa comita o asemenea eroare, care ar însemna necunoasterea unor notiuni elementare de drept procesual în materie de achizitii publice. De asemenea, apreciez ca interesul pentru pronuntarea unei solutii nelegale de catre judecatori putea exista numai în situatia în care ar fi primit mita, ori li s-ar fi promis foloase necuvenite”, se mentioneaza în plângerea avocatului. Avocat iesean: „Un demers legitim” Contactat pentru a interpreta demersul colegului sau de breasla, un cunoscut avocat iesean a apreciat ca acesta este legitim, dar fara multe sanse de reusita. „Eu însumi nu am încredere în justitie, iar multe decizii luate de instante sunt eronate, fara a putea spune ca întotdeauna a fost o simpla greseala. Nu cunosc speta, dar distinctia dintre anulare si desfiintare este o interpretare fortata. În fond, declararea nulitatii nu este altceva decât una dintre actiunile care au drept consecinta desfiintarea unui act. În schimb, prin pronuntarea în locul CNSC pe motivele de contestatie, se pierde un grad de jurisdictie, ceea ce nu este în regula deloc. Sarcina probei revine însa celui care acuza si este greu de demonstrat ca judecatorul a fost de rea-vointa si ca a luat spaga”, a precizat acesta. Pe masa presedintelui Curtii de Apel a ajuns miercuri o sesizare catre Inspectia Judiciara, dar Diana Cheptene-Micu a apreciat ca un astfel de demers este unul rar. „Nu e uzual. Avem poate câte o sesizare a Inspectiei Judiciare la doua-trei luni. În astfel de situatii este desemnat un om care strânge documentele referitoare la plângere, iar ele sunt trimise Inspectiei Judiciare. Ulterior, ne sunt cerute noi relatii, se fac verificari, se ia o decizie. Plângerile penale însa sunt rarisime. De fapt, în existenta mea de judecator nu cred ca am întâlnit vreuna. Totusi, nu înseamna ca nu sunt, ci poate nu se ajunge la audieri. Procurorii fac verificari preliminare, cauta probe, iar daca acestea nu exista, cauza este clasata fara sa devina publica. În fond, nu poti chema pe cineva la DNA în baza unei simple plângeri a cuiva”, a spus presedintele Curtii de Apel. Ieri au aparut primele efecte Abia începuta, actiunea lui Simionovici a avut totusi primele efecte. La termenul de judecata de ieri, cei trei magistrati acuzati de luare de mita au depus cereri de abtinere de la judecarea cauzei. Acestea au fost însa respinse, procesul urmând sa fie judecat în continuare tot de ei. „Nimeni nu elimina un judecator din complet pentru ca s-a facut o plângere împotriva lui. Da, cererea de abtinere este o atitudine normala din partea magistratului, care prefera sa nu poata fi acuzat ulterior ca a luat o decizie din razbunare. Dar nici nu poti suspenda judecatorul la o simpla plângere. Se poate ajunge în situatia în care se fac plângeri împotriva tuturor judecatorilor cu exceptia celui pe care, eventual, cel implicat îl cunoaste personal sau cu care are o relatie de prietenie”, a explicat Cheptene-Micu. Una din cele mai mari investitii publice din istoria judetului. Cum a mers proiectul ApaVital pâna la prima contestatie, cea a unei firme din Timisoara? Toate loturile din cele 14 contracte de lucrari au fost scoase la licitatie, dar numai 15 au fost atribuite pâna acum. Alte 8 loturi sunt în diferite faze de înscriere sau de evaluare a ofertelor, unul dintre ele ajungând sa fie disputat în instanta. La mijloc e un contract de aproape 80 de milioane de lei, pe care „se bat” trei ofertanti. La începutul anului 2021, ApaVital a semnat contractul de finantare europeana pentru un pachet consistent lucrari care vizeaza extindereea retelelor de apa potabila, de canalizare, dar si construirea sau modernizarea mai multor conducte de aductiune a apei potabile, respectiv a unor statii de epurare a apelor uzate. Numai cele 14 contracte de lucrari însumeaza peste 400 de milioane de euro. La acestea se adauga achizitionarea de utilaje, instalatii si echipamente. Valoarea totala a proiectului este de 428 milioane de euro (fara TVA), din care 340 de milioane sunt fonduri europene nerambursabile (obtinute pentru Programul Operational Infrastructura Mare), 52 de milioane reprezinta contributia statului român, 28 de milioane de euro sunt cofinantarea societatii de apa – bani obtinuti printr-un credit pentru rambursarea caruia ApaVital si-a scumpit serviciile, iar 8 milioane vin de la bugetele locale ale unitatilor administrative beneficiare. Primele licitatii de atribuire a contractelor, atât de lucrari, cât si pentru achizitia de echipamente, au fost lansate cu doi ani în urma, mai precis la începutul lunii mai 2021. Însa nici pâna în ziua de azi nu au fost atribuite toate contractele. Practic, din cele peste 20 de loturi de lucrari, au fost adjudecate 15. Alte opt loturi sunt în diferite faze de licitatie – abia lansata, cum e atribuirea proiectarii si construirii instalatiilor de valorificare energetica a namolurilor si a mai multor statii de epurare a apei uzate – sau avansata, adica în stadiul contestatiilor si judecarii în instanta, cum e un lot din cele patru cu lucrari de extindere a sistemului de apa si de canalizare în zona Hârlau-Cotnari. Statistic, compania ieseana Daroconstruct SRL a prins pâna acum cele mai multe contracte: 5, dintre care 3 în asociere cu alte firme. Câte trei contracte au prins iesenii de la Casrep SRL si tandemul prahovean Ness Proiect Europe SRL-Montin SA. Alianta Teoval & Co – Alrosel Project, ambele din Tg. Frumos, a câstigat doua contracte, iar Conest SA si Tehnoterm SRL, amândoua cu sediul în Iasi, câte un contract. CITESTE SI: În ce stadiu se afla cel mai mare proiect de investitie publica din istoria judetului. Primele finalizari vor fi în acest an Multi dintre acesti câstigatori au pierdut competitia pentru alte loturi. Firma timisoreana Euskadi SRL a participat la o singura licitatie dintre cele organizate de ApaVital. Desemnarea unei alte firme câstigatoare pentru lotul respectiv în valoare estimata de 79,4 milioane de lei a fost reclamata de banateni la Consiliul National de Solutionare a Contestatiilor, unde au obtinut câstig de cauza. Este prima contestatie depusa în seria licitatiilor ApaVital din Proiectul regional de dezvoltare a infrastructurii de apa si apa uzata în perioada 2014-2020. ApaVital a contestat la rândul ei în instanta decizia CNSC si a întors-o în favoarea sa, dar procesul înca nu s-a încheiat. CITITI SI: Vine apa în desertul din vestul judetului. Secasera fântâni vechi de 100 de ani Asa cum am mai relatat, majoritatea contractelor din acest proiect vor depasi data limita de 31 decembrie 2023, considerata finalul exercitiului financiar european 2014-2020. Asta nu înseamna ca lucrarile se vor opri, ci ca vor fi continuate („fazate”) pe un alt program european decât cel de Infrastructura Mare, cel mai probabil pe Programul Operational de Mediu.
