Un proiect recent al echipei PIN Maps, ce are deja la activ doua editii ale hartilor cladirilor de birouri moderne ale Iasului (2017 si 2020), vizeaza parcurile industriale si logistice din regiunea Moldovei. Prin inventarierea a câtorva zeci de parcuri si platforme industriale si logistice, inclusiv spatiile asimilabile celor cu titlu acordat prin Ordin al Ministrului si prin Hotarâre a Guvernului (8 la numar la nivelul Moldovei, dintre care doar 6 sunt operationale), proiectul poate deveni un punct de plecare în realizarea unui registru regional al facilitatilor industriale functionale sau care pot fi recapacitate într-o maniera rapida si cu investitii minime. 1. Care e situatia parcurilor industriale din România? În România exista 103 parcuri industriale cu titlu acordat prin Ordin al Ministrului si Hotarâre a Guvernului la data de 30.03.2022, suprafata totala atingând 3441 ha. Din totalul parcurilor, doar 73 sunt operationale, ceea ce înseamna 2653 ha. Alte 30 de parcuri, ce însumeaza 788 ha, se afla în curs de amenajare sau la stadiul green field. Potrivit Ziua Cargo, aceste parcuri industriale concentreaza 1500 de companii cu peste 75 de mii de salariati. Raportându-ne la numarul de salariati din industrie (aproximativ 1,2 milioane de persoane în 2021, cf. bazei de date TEMPO), principala activitate economica ce se localizeaza în astfel de structuri spatiale, aceasta masa nu e impresionanta. N-ar reprezenta decât ceva mai mult de 6- din totalul salariatilor. Constructia parcurilor industriale, cu sau fara titlu acordat prin Ordin al Ministrului si Hotarâre a Guvernului, nu înseamna automat si aducerea prosperitatii în localitatea gazda. Avantajate sunt localitatile cu o buna accesibilitate la nucleul dur al UE, situate, de regula, pe fatada vestica a României (Banat si Crisana) sau cele din Transilvania. De asemenea, sunt avantajate si localitatile din proximitatea marelui oras, în special cele din zona Bucurestiului, zona metropolitana ce functioneaza în logica economiei de aglomeratie. 2. Avantajele unui parc industrial cu titlu acordat prin Ordin al Ministrului si Hotarâre a Guvernului: - în primul rând, sunt spatii care ofera infrastructura moderna necesara unei implantari economice; odata construite, aceste structuri reprezinta o optiune de localizare rapida pentru orice companie ce doreste sa se localizeze într-o anumita zona; - în al doilea rând, nu sunt de neglijat facilitatile de ordin fiscal (taxe si impozite) pentru bunurile imobile si terenurile transmise în folosinta parcului industrial; - constructia de parcuri industriale reprezinta o modalitate în care autoritatile pot crea oportunitati pentru implantarile din zonele de productie si cercetare-dezvoltare; - de asemenea, un parc industrial (cu sau fara titlu acordat prin Ordin al Ministrului si Hotarâre a Guvernului) are capacitatea de a oferi servicii a caror eficienta e maxima în activitatea de gestionare a afacerilor (servicii de security, de banking, de posting, de consulting etc.), utile tuturor categoriilor dimensionale de firme; - nu în ultimul rând, parcurile industriale (cu sau fara titlu acordat prin Ordin al Ministrului si Hotarâre a Guvernului) reprezinta oportunitati de relocalizare si delocalizare a activitatilor de productie ale unor firme deja prezente pe piata locala, în conformitate cu renta funciara (categorie extrem de dinamica în zonele urbane ce se metamorfozeaza rapid), dar si cu legislatia în domeniul mediului, care prevede transferarea capacitatilor de productie spre periferiile zonelor urbane. 3. Nu exista o relatie perfecta între repartitia parcurilor industriale si prezenta investitiilor straine înactivitati de productie Daca privim la TOP IV cele mai industrializate judete (dupa numarul de salariati): Bucuresti si judetele Timis, Arges si Brasov, niciunul dintre acestea nu se regaseste în top IV judete dupa suprafata parcurilor industriale.Ultimul top e condus de: Prahova (909 ha, dintre care 646 ha în parcuri operationale), Cluj (459 ha, dintre care 331 ha în parcuri operationale), Bihor (261 ha, dintre care 241 ha în parcuri operationale) si Sibiu (210 ha, integral operationale). Parcurile industriale institutionalizate, initiate de actorii locali sau judeteni, nu s-au sincronizat cu primele intentii de implantare ale companiilor multinationale din industria de transformare. De asemenea, acestea au aparut într-un context teritorial ce nu a corespuns întotdeauna cu intentiile de implantare ale companiilor multinationale, care tin cont si de accesibilitatea în raport cu localizarea sediului social global, situat în alta tara. Cel mai adesea, e vorba de o localizare la vest de România, de unde si asimetria din ce în ce mai evidenta între vestul si estul tarii noastre în privinta prezentei investitiilor straine. Cumva, acest gradient de dezvoltare se repercuteaza si asupra unei geografii a structurii chiriasilor parcurilor industriale. Daca în parcurile industriale situate în vest, multinationalele, aflate adesea la prima lor implantare în tara noastra, ocupa un procent important din suprafata acestora, în România extracarpatica, delocalizarile companiilor din zonele pericentrale ale aglomeratiilor urbane sunt predominante. În functie de timpul si de modul intrarii pe piata economica româneasca, unele mari companii (Renault si Ford, de exemplu) au cumparat întreprinderi autohtone mai vechi (Dacia, respectiv Automobile Craiova), implantându-se pe siturile initiale. Altele (Continental sau Delphi/ Borg Warner/ Phinia, de exemplu), în lipsa unor astfel de structuri, s-au implantat într-un sit propriu, construit de la zero. Unele dintre aceste noi situri industriale au devenit nucleul unor parcuri industriale (Delphi/ Borg Warner/ Phinia pentru parcul industrial Miroslava I sau Mennekes, pentru Miroslava II - parc industrial aflat în curs de amenajare). De asemenea, unele firme, ce au preferat situri proprii, au luat în calcul si o dezvoltare ulterioara, strategie ce ar putea întâmpina unele constrângeri de factura spatiala, în conditiile unui parc industrial. Nu excludem nici „superbia” unor mari companii, ce si-au dorit propria lor platforma industriala. (Pe saptamâna viitoare) George Turcanasu este lector doctor la Departamentul Geografie din cadrul Facultatii de Geografie si Geologie, Universitatea “Alexandru Ioan Cuza” din Iasi
