Gazul si energia s-au scumpit, însa am putea plati totusi facturi mai mici daca am reusi sa punem în practica câteva sfaturi date de specialisti pentru a reduce cât mai mult pierderile de caldura si, implicit, costurile aferente încalzirii sau racirii. Pentru a vedea cum putem avea o locuinta eficienta energetic, „Ziarul de Iasi” a discutat cu mai multi profesionisti în domeniu, dar si cu o persoana care locuieste de câtiva ani într-o astfel de casa, iar de la ei am obtinut câteva îndrumari ca sa putem scapa de cheltuielile uriase la utilitati. „Facturile au fost luna trecuta 17 lei, luna asta am calculat 25 de lei”, spune proprietarul de casa de mai sus. Avem informatii despre cât ne-ar ajunge o termoscanare, asta ca sa vedem pe unde sunt scapari de aer sau alte infiltratii, am aflat si cât costa un sistem de ventilatie cu recuperare de caldura, despre care auzim vorbindu-se tot mai des (pentru ca optimizeaza consumul energetic), dar si ce suma ar trebui sa scoatem din buzunar pentru o izolatie profesionala cu spuma poliuretanica pentru izolarea podului/ mansardei. Totodata, reamintim în acest articol si despre tandemul panouri fotovoltaice - pompa de caldura, o solutie prin care specialistii spun ca am putea scapa mai ieftin cu cheltuielile la gaz si energie, subiect abordat de „Ziarul de Iasi” luna trecuta (vezi - Caz concret din Iasi: cât de eficienta este o pompa de caldura. Ajuta panourile solare la încalzire?). Nu în ultimul rând, aflam daca merita sa investim bani în astfel de sisteme chiar de la un beneficiar, care ne-a explicat „cu pixul pe hârtie” despre economiile pe care le-a facut de când si le-a montat la propria locuinta. Am discutat cu Vlad Ciobanu - proiectant certificat case pasive si consultant eficienta energetica în constructii Zecaph Consult, Andrei Tabacaru - administrator Custom Technologies, cu activitate în distributia instalatiilor de încalzire, si cu Marius Ionescu - administrator Term Construct Iasi, firma care realizeaza lucrari profesionale termo-hidro izolatie cu spuma poliuretanica, poliuree etc. La rândul sau, Marius Ghegu, beneficiar de panouri fotovoltaice, pompa de caldura si sistem de ventilatie cu recuperator de caldura, vine cu detalii despre aceste investitii facute din anul 2019 încoace. Câteva idei principale desprinse din discutii ar fi ca, pentru a fi cât mai eficienta energetic, o cladire trebuie sa aiba în primul rând o anvelopa etansa (acoperis, pereti exteriori etc., adica izolam corespunzator toate zonele pe unde se pierde caldura), dar si ca un test de etanseitate previne degradarea casei, “vinovati” fiind condensul si mucegaiul, care apar tocmai din cauza izolatiei necorespunzatoare. Exemple de asa nu: termoizolatia aplicata pe “mamaligi” nu mai are aceeasi eficienta (slaba termoizolare), deci este de evitat, spun specialistii. Tot ei arata ca sistemele de ventilatie cu recuperare de caldura nu substituie sursele de încalzire sau racire ale locuintei, însa consumul acestora va scadea cu aproximativ 20-25- anual, datorita minimizarii pierderilor de caldura, ne lamureste Andrei Tabacaru, care are în Iasi o firma de profil. De la acesta am retinut si ca ventilatia cu recuperare de caldura este de doua tipuri: centralizata si descentralizata. În cazul sistemelor de ventilatie centralizata, costul echipamentelor variaza la firma pe care o administreaza între 20.000 lei (4.000 euro) si 40.000 lei (8.000 euro), în functie de suprafata deservita, performantele centralei de ventilatie si conditiile de instalare. Pentru ventilatie descentralizata, costul unei unitati pleaca de la aproximativ 1.500 - 2.000 lei (400 euro). Tot el spune ca în cazul locuintelor finalizate se recomanda sistemele descentralizate. Daca va gânditi la izolatia cu spuma poliuretanica, costul aplicarii este între 50-60 lei/mp, în functie de suprafata pe care se pulverizeaza si grosimea stratului de spuma aplicat. Marius Ionescu sustine ca spuma este foarte densa si, prin urmare, caldura ramâne iarna în casa, iar vara afara. Dar, nu putem vorbi despre o casa eficienta energetic daca nu îi asiguram în primul rând o anvelopa etansa, plecând de la fundatie, în cazul în care se mai poate interveni, soclu, sub casa, pardoseala, izolarea fatadei si a ferestrelor (unde trebuie neaparat benzi de etansare) si acoperis, accentueaza Vlad Ciobanu, care de ani buni ofera consultanta în eficienta energetica. Cei care prefera geamurile mai generoase trebuie sa ia în calcul neaparat si sisteme de umbrire, ori pot fi puse ferestre cu protectie solara, sau, daca sunt mai mult catre nord, sa monteze ferestre low-e, însa specialistul lasa de înteles ca tot umbrirea exterioara este mai “sfânta”, cum ar fi rulouri, obloane sau altele.„Tocmai din acest motiv se recomanda termoscanarea, caci te ajuta sa identifici puntile termice, problemele de izolare, daca exista sau nu izolatie, daca este asezata corect, sa identifici când esti în interior zonele reci, iar când esti în exterior sa le identifici pe cele fierbinti”, ne-a explicat Ciobanu. Pe piata, o termoscanare poate ajunge si între 300 - 500 de euro, iar un test de etanseitate între 500 - 800 de euro. „Testul de etansare se poate face oricând, tot timpul anului, prin care se identifica tot ce înseamna parte de îmbinari executate gresit.(…) Odata ce aerul cald se uneste cu aerul rece se condenseaza si asa apare mucegaiul, însa o izolatie corecta ne ajuta sa nu ajungem în astfel de situatii. Daca ar fi sa vorbim despre cea mai comuna problema pe care am identificat-o în timp, la clienti, ar fi termoizolatia montata pe mamaligi, ceea ce este total gresit, pentru ca nu ajuta prea mult la eficienta energetica”, a completat Ciobanu. O procedura corecta presupune a fi tencuita fatada, închisa zidaria si interior, si exterior, iar termoizolatia ar trebui lipita cu adeziv continuu pentru a nu avea spatii de aer între termoizolatie si zidarie „caci asta practic creste consumul de 3-5 ori, adica în loc sa te bucuri de cei 15-20 de cm de izolatie este ca si cum ai avea o haina cu multe numere mai mari, care nu este lipita de corp si nu tine de cald”, a exemplificat specialistul, care a mai adaugat ca ar trebui sa se acorde mai multa atentie si acoperisurilor, multe dintre acestea fiind insuficient izolate. „Multi pun 10-15 cm de izolatie la acoperis, bariera de vapori, însa iarna le este frig, iar vara cald. Noi punem 35-40 cm, noile norme pleaca de la 30-35 cm minimum de izolatie, fie ca este vata, celuloza sau altele. La 35-40 cm obtii performanta energetica mare, iarna tii caldura în casa, iar vara nu ai asa mare nevoie de aer conditionat sau poate chiar deloc. Iarna, în functie de cum este topita zapada pe ele, fiecare acoperis îti poate spune o poveste”, a încheiat Ciobanu. La rândul sau, Andrei Tabacaru spune ca tocmai din dorinta de a reduce drastic pierderile de caldura oamenii si-au izolat locuintele atât de mult încât au devenit aproape ermetice, prin urmare ventilatia naturala este aproape inexistenta. În aceste cazuri intervin sistemele de ventilatie cu recuperare de caldura, echipamente care preiau aerul proaspat din exterior, îl filtreaza si îl introduc în interiorul locuintei, în acelasi timp evacuându-l pe cel viciat. De asemenea, explica Tabacaru, se realizeaza si un schimb de caldura între cele doua fluxuri de aer: aerul proaspat nu este introdus având temperatura exterioara, ci preia în mare parte temperatura celui evacuat, astfel caldura este recuperata. „Pe lânga economisirea de energie obtinuta, nu trebuie neglijate nici beneficiile referitoare la sanatatea locatarilor, în locuinta fiind introdus permanent aer proaspat si filtrat, aerul viciat încarcat cu dioxid de carbon sau contaminat cu virusi, bacterii sau poluanti proveniti de la materialele de constructie este evacuat, se previne umezeala si formarea igrasiei”, ne face el sa întelegem. Sistemele centralizate au ca echipament principal o centrala de ventilatie, care se monteaza de regula într-o camera tehnica sau în podul locuintei. De la aceasta pleaca circuite sub forma unor tubulaturi flexibile catre fiecare încapere, pentru a introduce aerul proaspat si pentru a-l extrage pe cel viciat. „Având în vedere necesitatea acestor circuite, ventilatia centralizata se poate executa în faza de constructie a locuintei sau în cadrul unei renovari. În cazul locuintelor finalizate, recomandam sistemele descentralizate. Acestea constau în unitati individuale, montate în fiecare încapere, ce implica doar carotarea unei gauri catre exterior cu diametrul de 16 cm”, mai aflam de la Tabacaru, completând ca ventilatia mecanica nu aduce aceleasi beneficii fiecarei locuinte. „Daca ne raportam la o casa veche, neizolata, cu pierderi mari de caldura, aportul sistemului de ventilatie este nesemnificativ, însa cu cât locuinta este mai bine izolata eficienta si economiile de energie sunt mai mari”, ne asigura Tabacaru. Când vine vorba despre izolatia cu spuma poliuretanica a podului sau mansardei, specialistul Marius Ionescu arata ca s-ar putea reduce pierderile de caldura cu 35-40-, asadar ne-ar putea ajuta sa economisim o suma deloc de neglijat la facturi. Tot el ne garanteaza ca izolarea cu spuma poliuretanica nu ne afecteaza sanatatea, produsul cu care lucreaza fiind certificat ecologic si igienic. „Spuma poliuretanica mareste eficienta energetica, mentinând consumul energetic si costurile aferente la un nivel scazut. (…) Izolatia vine compacta, nu vine precum vata, de exemplu, modul de izolare este diferit, vata nu o poti lipi pe scândura, în schimb spuma prin pulverizare ramâne acolo. Avem standardul de 10 cm care în functie de suprafata de acoperit ajunge între 50-60 de lei/mp. Avantajul este ca nu vor mai fi pierderi de caldura iarna, iar vara nu se mai încalzeste etajul, asa cum va spuneam anterior. Acum, la cât a ajuns sa fie pretul energiei, se justifica necesitatea investitiei în sisteme de izolare termica. Noi lucram cu un produs certificat ecologic si certificat igienic. Spuma este si ignifuga, protejeaza si fonic”, ne-a precizat Marius Ionescu. Un exemplu concret de casa eficienta energetic Marius Ghegu locuieste într-o casa care are 158 mp utili, si-a instalat în 2019 panouri fotovoltaice cu o putere de 10kW, iar în toamna anului trecut si-a montat si o pompa de caldura. De aproape o luna, însa, barbatul are si un sistem de ventilatie cu recuperare de caldura (ventilatie centralizata), pe care l-a inclus în proiect de când s-a apucat de construit casa. Aceasta noua investitie l-a ajuns aproape 36.000 de lei (7.200 euro). Anterior, pentru pompa de caldura, adica pompa împreuna cu modulul interior pentru preparare apa calda, a cheltuit aproape 30.000 de lei (6.000 euro). Pentru panourile fotovoltaice a aplicat în programul Casa Verde 2019 si a obtinut finantarea de la stat de 20.000 lei, dar a mai pus de la el înca pe atât. Însa, considera barbatul, sunt investitii care îl pot ajuta sa ajunga la facturi foarte mici cu utilitatile. Luna trecuta a platit o factura de 17 lei la energie, iar urmatoarea factura estimeaza ca va fi 20-25 de lei. Iarna trecuta, cu pompa de caldura si cu utilizarea sistemului fotovoltaic, dar si în contextul preturilor plafonate la energie, barbatul nu a platit mai mult de 500-550 de lei curentul, în conditiile în care au fost ani în care avea pe factura cu multe sute de lei în plus. A facut un calcul rapid si, spune el, daca ar fi ramas pe centrala electrica, în 5 luni de încalzire ar fi avut aproape 7.000 de kW consumati. Trage linie luând un pret de 3 lei/kW si spune ca ar fi trebuit sa plateasca 21.000 de lei la energie ca sa se încalzeasca. „Investitia recenta, adica sistem de ventilatie cu recuperare de caldura, doar centrala m-a ajuns 26.000 de lei (5.200 euro), este o centrala certificata pentru case pasive, are o eficienta foarte ridicata, de 85-. Se fac niste calcule initial, le-am facut personal, centrala ar trebui sa fie capabila sa faca un anumit schimb de aer pe ora, în cazul meu am avut 400 mc volumul total al casei si am ales o centrala de 400 mc/ora. Am montat-o într-o zi. Sunt niste tubulaturi, un plastic special, tubulaturile nu sunt foarte mari, au undeva la 7 cm în diametru, care pleaca din camera tehnica unde se stabileste pozitia centralei de ventilatie si se duce în fiecare încapere din casa. Sunt doua feluri de tubulatura, unele care trag aer, acelea se pun de obicei în bai, bucatarie, eu le-am pus în dressing-uri, iar celelalte pe care intra aerul în casa. Pe lânga centrala a mai fost o cheltuiala si cu tubulaturile acestea si alte accesorii, sa zicem ca am mai cheltuit vreo 10.000 de lei (2.000 euro)”, ne-a detaliat Marius Ghegu. Spune ca de când le-a montat la casa nu mai deschide niciun geam. „Intra un aer filtrat. Are doua filtre, ceva mai mari, si filtreaza tot ce înseamna praf, polen, eu mai gasesc în al meu chiar si tântari, muste. Practic, la un sistem cu ventilatie centralizata, cum am eu, toate tubulaturile duc într-un singur loc, centrala este de fapt o cutie cu doua ventilatoare si recuperatorul de caldura, sunt niste lamele care separa fluxurile de aer, o lamela prin care iese, alta prin care intra, iar în momentul în care trece aer pe lânga aer se face schimbul de caldura, practic asa se recupereaza caldura. De exemplu, la 35 de grade afara si 25 de grade în casa, aerul care intra în casa cu 35 de grade se racea undeva pâna la 28 de grade. Eu racesc casa cu pompa de caldura. Facturile au fost luna trecuta 17 lei, luna asta am calculat 25 de lei, tot ce a consumat casa, spun eu ca este bine, însa vreau sa aduc cheltuielile spre zero”, arata barbatul. Filtrele costa circa 150-200 de lei setul, se schimba o data sau de doua ori pe an, în functie de cât este poluat aerul din zona respectiva. „Marele avantaj al ventilatiei este ca mentine un climat sanatos, recuperând o parte din energie, nedeschizând geamul si trecându-l prin recuperator, undeva 80-85- din energia pe care am folosit-o ca sa racesc aerul initial ramâne tot în casa. Deschizând geamul, aerul de afara nu ar mai intra la 25, 26 de grade, ar intra direct la 40 de grade”, a mai explicat Marius Ghegu.
