Înaltarea Sfintei Cruci, cea mai veche dintre sarbatorile crestine, aduce aminte de patimile si moartea Mântuitorului pe Golgota, de aceea este cinstita prin post aspru, fiind totodata considerata si data ce vesteste sfârsitul verii si începutul toamnei. Ziua de 14 septembrie mai este cunsocuta în popor drept Cârstovul Viilor si Ziua Sarpelui. Biserica Ortodoxa sarbatoreste Înaltarea Sfintei Cruci în fiecare an pe 14 septembrie. Aceasta este cea mai veche sarbatoare închinata cinstirii lemnului sfânt. Tot joi se sarbatoreste amintirea a doua evenimente extrem de importante din istoria Sfintei Cruci: în primul rând, Aflarea Crucii pe care Mântuitorul Iisus Hristos a fost rastignit si înaltarea acesteia în fata poporului de catre episcopul Macarie, la 14 septembrie 335 si aducerea Sfintei Cruci de la persi, în 629, în vremea împaratului bizantin Heraclius, care a asezat-o în Biserica Sfântului Mormânt din Ierusalim. Sfânta Cruce a fost aflata din porunca Sfintei împaratese Elena, mama Sfântului Împarat Constantin cel Mare. Datorita acesteia s-au gasit pe Golgota trei cruci. Pentru a afla care a fost crucea pe care a fost rastignit Mântuitorul si care sunt crucile tâlharilor rastigniti odata cu El, patriarhul Macarie le-a spus sa atinga pe rând crucile de o femeie moarta. Femeia a înviat în momentul în care a fost atinsa de cea de-a treia cruce, cea pe care a fost rastignit Hristos. Dupa aceasta minune, Patriarhul a poruncit Înaltarea Sfintei Cruci la un loc înalt, de unde sa o poata vedea tot poporul. În popor, 14 septembrie înseamna si începutul toamnei Ziua de 14 septembrie este considerata si data ce vesteste sfârsitul verii si începutul toamnei. Calendarul popular consemneaza aceasta zi si sub alte denumiri, cum ar fi Cârstovul Viilor si Ziua Sarpelui. Sub prima denumire, ziua este cunoscuta mai ales în zonele deluroase si sudice, în zonele viticole, marcând începutul culegerii viilor. A doua denumire este legata de faptul ca, din aceasta zi, se crede ca serpii si alte reptile încep sa se retraga în ascunzisurile subterane, hibernând pâna în primavara. La sate, înca se mai crede ca serpii, înainte de a se retrage, se strâng mai multi la un loc, se încolacesc si produc o margica numita "piatra nestemata", ce ar folosi pentru vindecarea tuturor bolilor. Potrivit altor traditii, de Ziua Crucii se strâng ultimele plante de leac (boz, micsunele, matraguna, navalnic), care sunt duse, împreuna cu buchete de flori si busuioc, la biserica, pentru a fi puse în jurul crucii si a fi sfintite. Plantele astfel sfintite se pastreaza apoi în casa, la icoane sau în alte locuri ferite, fiind folosite pentru vindecarea unor boli, dar si la farmecele de dragoste. Busuiocul sfintit de Ziua Crucii se pune în vasele de apa ale pasarilor, pentru a le feri de boli, în lautoarea fetelor, pentru a nu le cadea parul, si la stresinile caselor, pentru a le feri de rele, în special de trasnete. Tot în aceasta zi, în Bucovina se faceau acte ritualice contra duhurilor rele sau cu scop fertilizator. De pilda, oamenii atârnau în ramurile pomilor fara de rod cruci de busuioc sfintit, crezând ca astfel vor avea parte de recolta bogata în toamna viitoare. De sarbatoarea Înaltarii Sfintei Cruci, Preafericitul Parinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, va participa la Sfânta Liturghie savârsita în paraclisul istoric „Sf. Mare Mucenic Gheorghe” din Resedinta Patriarhala.
