Amânarea finantarii si realizarii A8 în favoarea altor proiecte controversate si în mod cert mai putin importante, din sudul si vestul tarii, stârneste tot mai multe reactii. În programul investitional al noului guvern pentru urmatorii 8 ani, în dreptul sectorului montan al A8 s-a mentionat sec: “dupa 2027” . Surprinzator, cea mai mare alocare din POT revine A13, Bacau-Brasov. Asociatia Moldova Vrea Autostrada a cerut oficial explicatii privind criteriile de ierarhizare a proiectelor, care au dat peste cap MasterPlanul General de Transport. A8 nu este singurul proiect din zona exclus sau restrâns în Planul Investitional propus de noul guvern Astazi e termenul de predare catre CNAIR a studiului de fezabilitate realizat de spaniolii de la Ingenieria Especializada Obra Civil e Industrial SA pentru segmentul montan al A8. Amintim ca reactualizarea documentatiei a fost adjudecata în primavara lui 2019, iar contractul a fost încheiat în mai la Iasi pentru suma de 17,6 milioane de lei. Termenul de finalizare a fost amânat de mai multe ori. Asa cum am relatat în editia de ieri, Tg. Mures-Tg. Neamt este segmentul disparut din A8. În dreptul sau apare o alocare de un miliard de euro din Programul Operational de Transport pentru „faza 1”, restul de 4,2 miliarde de euro pâna la valoarea estimata pentru construirea acestui segment fiind amânata sec „dupa 2027”. Mentiunea apare în Planul Investitional pentru dezvoltarea infrastructurii de transport pentru perioada 2020-2030, document publicat pus în dezbatere publica la sfârsitul saptamânii trecute, si care a stârnit vâlva dupa ce mai multe investitii „s-au mutat” din est în vestul si sudul tarii. Astfel, nu doar finantarea Autostrazii Unirii, botezata aici „Autostrada Montana”, este pusa sub semnul întrebarii. Au disparut Autostrada Nordului, în locul careia este trecuta doar modernizarea drumurilor de la Suceava spre Bistrita si spre Borsa, în vreme ce drumul expres Tisita-Albita (160 km, cu SF în curs de realizare) se rezuma la modernizarea segmentului Crasna-Albita (50 km). Cu ce mai ramânem Practic, singurele portiuni cu finantare certa din A8 sunt capatul Tg. Mures - Miercurea Nirajului, dincolo de munti, si Leghin (centura Tg. Neamt) - Motca (intersectia cu A7). Cu 59 km lungime în total, cele doua segmente au alocate 527,5 milioane de euro din Planul National de Redresare si Rezilienta. Acelasi plan va furniza banii pentru segmentele A7 de la Ploiesti pâna la Pascani. De aici mai departe, la Suceava (profil de autostrada), si apoi catre punctul de frontiera Siret (drum expres), banii ar urma sa vina prin Programul Operational de Transport, respectiv din fondurile europene alocate în 2021-2027. Ar fi vorba de 639 de milioane de euro. Cea mai mare suma din POT va fi alocata construirii autostrazii A13. Peste 2,3 miliarde de euro vor merge direct pe traseul Bacau-Brasov fara esalonari gen „dupa 2027”. Pe acest segment, studiul de fezabilitate si proiectul tehnic vor fi gata la sfârsitul anului viitor, iar pe tronsonul Ungheni-Iasi-Motca, sase luni mai târziu. Si sectorul iesean al A8 este trecut în Planul Investitional cu finantare prin POT, cu tot cu podul peste Prut (875 de milioane de euro). De la firimituri, la Cluj-Napoca Documentul pastreaza câteva sperante si pe drumuri de mai mica anvergura din regiune: drumul expres de la Botosani la A7 (Suceava), 26 km, si breteaua A8 (Letcani Vest) – Centura Iasi, 8,8 km, ambele cu doua benzi pe sens (desi Centura Iasi are doar una), sau legatura dintre Vaslui si A8 prin Iasi, 86 km, o banda pe sens. Toate aceste trei proiecte sunt „finantabile POT”, conform Planului Investitional 2020-2030. Planul include si modernizarea drumului Botosani - Tg. Frumos (A8), aflat deja în lucru. Nu este singura mentiune care iese în evidenta. Segmentul Moisei (Maramures) - Cârlibaba (Suceava), pe DN 18, este mentionat de doua ori, pe tronsoane diferite de modernizat. În schimb, centura metropolitana a Clujului, 63 km, este cotata cu 581 de milioane de euro. Trenul metropolitan, ultima speranta Pe partea feroviara, coridorul de conectivitate Est, care merge paralel cu traseul A7, este de asemenea în stadiul de proiect, niciun kilometru realizat cu exceptia caii ferate Bucuresti-Ploiesti. Tot Programul Operational de Transport ar trebui sa asigure cei 2,66 miliarde de euro, la fel si pentru Pascani-Iasi-Ungheni, 388 milioane de euro. Totusi, planul recunoaste ca operatiunile de modernizare a cailor feroviare au mers foarte greu în ultimii ani, ceea ce s-a concretizat în acumularea de restrictii de viteza pe tot mai multe portiuni. „Motivele acestor întârzieri sunt multiple si provin din toate segmentele ciclului de viata al activului construit, începând cu actul decizional, pregatirea slaba a proiectului, achizitii ineficiente si terminând cu managementul contractual slab. Complexitatea ridicata a fost o cauza importanta, prezenta în toate aceste etape”, se arata în document. În schimb, planul este optimist în ceea ce priveste trenurile metropolitane. Un clasament realizat dupa criterii precum frecventa turistilor, traficul aeroportuar, numarul total de angajati, potential universitar etc. asaza municipiul Bucuresti în frunte, cu un punctaj de 94,9, urmat de municipiul Cluj-Napoca (67,5 puncte), Iasi (62), Brasov (56,5), Constanta (52,1) si Timisoara (50,6 puncte). Totusi, finantarea investitiilor pentru implementarea trenului metropolitan se va face în functie de punctajul obtinut la prioritizare în ordinea „primul venit, primul servit” si în functie de disponibilul financiar. La Iasi sunt vizate doua trasee: linia metropolitana S1: Bârnova-Piciorul Lupului-Ciurea-Poitiers--Zona comerciala Nicolina-Nicolina-Iasi-Canta/Pacurari-Antibiotice-Letcani-Movileni-Larga Jijia si linia metropolitana S2: Cristesti-Holboca-Socola-Nicolina-Iasi-Canta/Pacurari-Antibiotice-Letcani-Podu Iloaiei-Tg. Frumos-Pascani). Înca niciun raspuns de la Transporturi Reactiile Iasului fata de Planul Investitional au început sa se concretizeze. Asociatia Moldova Vrea Autostrada a solicitat explicatii privind modul în care au fost prioritizate investitiile si precizari privind setul de criterii de ierarhizare a proiectelor, sursele oficiale pentru datele utilizate în ierarhizarea acestora, formulele de calcul utilizate în întocmirea punctajelor si mentiuni cu privire la modul de evaluare a gradului de maturitate a unui proiect investitional. „Ministerul Transporturilor trebuie sa justifice criteriile alese si schimbarile aparute fata de MasterPlanul General de Transport”, se arata în mesajul MVA. Pe partea politica, presedintele PNL Iasi si vicele USR au solicitat ministrului Transporturilor sa explice acest plan. În privinta primului, reactia pare a fi a unui politician de opozitie. „În mod inexplicabil, proiectul de Hotarâre a Guvernului privind aprobarea Planului Investitional pentru dezvoltarea infrastructurii de transport pentru perioada 2020-2030 «retrogradeaza» proiectul autostrazii A8 în spatele altor proiecte scoase ca din joben, proiecte secundare si imature din perspectiva tehnica. Acest demers guvernamental a condus la schimbarea prioritatilor nationale asumate prin Lege si eliminarea ierarhizarii implementarii proiectelor. De aceea am solicitat precizari fata de cum va respecta Ministerul Transporturilor politica TEN-T a Uniunii Europene, daca proiectul autostrazii A8 Ungheni-Iasi-Tg. Mures, aflat pe coridorul principal, nu este prioritizat pentru a fi construit pâna în 2030, a mentionat Alexandru Muraru. „Solicit ministrului Grindeanu si întregului Guvern sa îsi asume autostrada A8 ca prioritate strategica pentru România. Cer Guvernului sa nu abandoneze iar proiectul A8. Cer sa nu-i abandoneze pe moldoveni!”, a declarat Cosette Chichirau. Deputatul USR a anuntat alaltaieri ca va merge sa discute cu ministrul Sorin Grindeanu. CITESTE si: ALERTA: Guvernul “buseste” dur Autostrada Unirii. Zece ani in plus, pusi din pix!
