Inspectoratul Scolar Judetean Iasi semnala la începutul acestui an scolar faptul ca peste 500 de elevi întorsi de peste hotare s-au înscris la scolile din judet, fenomen care a început sa ia amploare înca din 2020, odata cu pandemia de Covid-19. Întoarcerea masiva a elevilor în tara a continuat însa si dupa începerea anului scolar, numerosi elevi întorcându-se la scolile din judet. Daca în unitatile de învatamânt unde se întorc doi sau trei elevi nu putem vorbi de piedici în actul educational, în momentul în care numarul acestora creste semnificativ si se înscriu în diferite momente ale anului scolar atunci predarea la clasa nu se mai poate face normal. Toate acestea, fara a mai lua în calcul comisiile de evaluare pentru fiecarui elev reîntors în tara, organizarea de testari, necesare în aceste cazuri, sau eforturile pe care trebuie sa le faca fiecare profesor pentru o integrare sanatoasa a elevului în colectivul scolar. Profesorii din unitatea scolara din Slobozia au fost de acord sa povesteasca problemele cu care se confrunta, însa sub protectia anonimatului, temându-se de reactia parintilor sau de alte probleme pe care le-ar putea avea din punct de vedere profesional. O scoala care se confrunta cu acest fenomen este Slobozia Deal din comuna Voinesti. Practic, potrivit cadrelor didactice de la aceasta scoala, vorbim de „sute” de elevi care se întorc la scoala în diferite etape ale anului scolar, fiind si situatii în care elevii pleaca si se întorc chiar în decursul aceluiasi semestru. Dincolo de problemele administrative cu care se confrunta conducerea scolii, migratia afecteaza si procesul de învatamânt. „Slobozia Deal este o scoala care se vrea incluziva si care, la un moment dat, avea toate datele sa fie asa. O scoala care si-a croit un drum si care a încercat sa se alinieze, sa fie în rând cu celelalte scoli. Lucrurile pareau sa intre pe un fagas obisnuit, dar s-au intensificat plecarile. Sute de elevi întorsi începând cu anul 2020 Cadrele didactice de la Scoala Slobozia Deal vorbesc de peste 200 de elevi reveniti în scoala în timpul anului scolar 2020-2021. Practic, pandemia de Covid-19 a accentuat si mai mult un fenomen care exista deja. Daca ar fi vorba de cazuri izolate, acest lucru nu ar crea dificultati majore. În momentul în care vorbim si de zece elevi la o clasa, înscrisi în diferite momente ale anului scolar, acest lucru da peste cap toata activitatea didactica. „O diferenta de câteva sute de elevi de la un an la altul, la nivel de scoala, nu poate fi trecuta cu vederea. În contextul pandemiei cu virusul SARS-CoV19, revenirea familiilor plecate pare fireasca. Însa, aspectele de luat în calcul în aceasta situatie nu sunt putine. În primul rând, în conformitate cu reglementarile în vigoare, elevii care au urmat cursurile într-o unitate de învatamânt din alta tara sau la organizatii furnizoare de educatie care organizeaza si desfasoara pe teritoriul României activitati corespunzatoare unor sisteme educationale din alte tari pot dobândi calitatea de elev în România numai dupa recunoasterea sau echivalarea de catre inspectoratele scolare, respectiv de catre minister, a studiilor urmate în strainatate si, dupa caz, dupa sustinerea examenelor de diferenta stabilite în cadrul procedurii de echivalare. Elevii în cauza vor fi înscrisi ca «audienti» pâna la finalizarea procedurii de echivalare, indiferent de momentul în care parintii, tutorii sau sustinatorii legali ai acestora solicita scolarizarea. Prin urmare, începând cu septembrie 2020, pe parcursul unui întreg an scolar, în cadrul scolii au functionat comisii de echivalare, s-au sustinut examene de diferenta si s-au facut eforturi de integrare. Si nu vorbim de un copil-doi, ci de sute”, explica cadrele didactice de la Scoala Slobozia Deal. O lupta cu morile de vânt si o munca de Sisif Potrivit reglementarilor în vigoare, în momentul în care se face alegerea clasei în care va fi înscris elevul ca audient (n.r. - termen folosit pentru elevii care doresc întoarcerea în sistemul de învatamânt de masa) se instituie o comisie formata din director sau director adjunct, psiholog sau consilier scolar si cadre didactice, fiind luate în considerare atât vârsta, nivelul de dezvoltare psihocomportamentala, recomandarea parintilor, nivelul obtinut în urma evaluarii orale sumare, dar si perspectivele de evolutie scolara. În plus, în Scoala Slobozia nu exista psiholog scolar, desi ar fi nevoie de unul. „Pe lânga volumul mare de munca presupus de echivalare, nu este de neglijat nici impactul pa care îl are asupra elevilor revenirea celor plecati. Statutul de audient (…), aerul de prosperitate pe care îl degaja, suflul de civilizatie pe care îl aduc cu ei nou-venitii produc frustrare. Se vorbeste despre frustare si în rândul audientilor. Ei vin cu atitudini diferite. Reintegrarea lor este dificila si pentru ca unele dintre comportamentele lor sunt percepute ca inacceptabile sau neobisnuite în scolile noastre”, explica cadrele didactice care îsi desfasoara activitatea aici. Profesorii sunt coplesiti de amploarea fenomenului, chiar daca vorbim de cadre didactice formate sa înteleaga principiile de baza ale educatiei incluzive, care si-au dezvoltat în timp competente specifice educatiei interculturale si nediscriminatorii, înregistrându-se progrese pentru multi copii. Însa totul pare o munca zadarnica când exista cazuri de copii care au plecat si mai apoi, la nici doua saptamâni, s-au întors în tara. „Mirajul strainatatii spulbera tot. Ceea ce se poate face e crearea unor mecanisme care sa faca posibila o continuitate. Fiecare elev are un parcurs educational propriu, care ar trebui cunoscut de cadru didactic. Dar profesorii nu sunt formati cu privire la sistemul de educatie din tara în care se migreaza. Comunicarea între scolile frecventate de un elev este inexistenta”, explica profesorii de la Scoala Slobozia. Fenomenul vazut de localnici si profesori Potrivit cadrelor didactice de la Slobozia, pandemia a produs incertitudine în comunitate, iar atunci când apare o oportunitate familia pleaca cu totul, indiferent daca unul dintre copii poate mai are doar o jumatate de an si poate sustine Evaluarea Nationala sau Bacalaureatul. „De multe ori, plecarile sunt grabite, fara anuntarea prealabila a scolii si fara acte. Astfel, apar probleme la nivel de scoala. Numarul mare de absente afecteaza imaginea scolii si pare greu de înteles ca nu se poate face mai mult. Si-atunci, cât de aplicabil este unul din principiile incluziunii, a nu lasa pe nimeni în urma atunci când începe învatarea?!?”, concluzioneaza cadrele didactice. în Slobozia, casele noi, cu etaj si frumos colorate rasar în toate partile. Sunt casele ridicate de catre cei care au plecat peste hotare, majoritatea într-un singur oras, Leeds. În Slobozia, majoritatea locuitorilor sunt de etnie roma si parte a Cultului Penticostal, fiind vorba de oameni uniti, care, atunci când au plecat peste hotare si au vazut anumite oportunitati, au ales sa îsi cheme si celelalte rude, prieteni sau vecini. În plus, din spusele satenilor, cei care ajung în Marea Britanie primesc sprijin (din partea Cultului Penticostal) sa îsi gaseasca o locuinta si sa se integreze cât mai repede. „Se pleaca cu familia pentru ca au interesul sa primeasca pentru copii alocatiile acolo unde ajung. Multi se descurca si traiesc si pun bani deoparte doar din alocatiile copiilor daca familia e mai numeroasa. Si atunci nu vor sa îi lase în tara”, explica un satean. În plus, un alt motiv, spus mai mult cu jumatate de gura, este cel al casatoriei si faptul ca cei lasati în tara nu ar mai putea fi supravegheati de familie, iar copiii ar putea sa aleaga pe altcineva decât persoanele agreate. Iar plecarile si întoarcerile doar a uneia sau a doua familii sunt resimtite puternic de catre scoala, pentru ca cele mai multe sunt familii numeroase, cu multi copii. Majoritatea celor care pleaca nu planuiesc din start sa ramâna pentru mult timp. Ramân în Marea Britanie cât sa strânga bani pentru a-si ridica o casa sau pentru a-si cumpara o masina. Iar toate aceste planuri nu iau în considerare niciodata educatia copiilor sau cum ar putea sa le afecteze acestora viitorul. Unele parti bune ale fenomenului Dincolo de minusurile si problemele cauzate de migratia masiva, din discutiile purtate cu cei doi directori ai scolii, cu profesori si chiar sateni, elevii care se întorc din Marea Britanie tind sa fie mai disciplinati. Practic, dupa un an sau doi în care învata peste hotare, elevii au tendinta sa respecte regulile, sa fie atenti la ore si sa se concentreze la sarcinile date de profesor. Comportamentul general al acestor elevi este mai „cizelat”, adopta un comportament similar cu cel întâlnit în Marea Britanie si se întorc cu cunostinte solide de limba engleza, o limba pe care poate nu ar fi fost motivati sa o învete în tara. Câstiguri parca prea mici pentru neajunsurile pe care le cauzeaza fenomenul. O reîntoarcere în tara mai ampla decât se credea initial Reprezentantii Inspectoratului scolar Judetean Iasi vorbeau la începutul acestui an scolar de peste 500 de elevi întorsi în tara si înscrisi la scolile din judet, însa fenomentul pare mult mai amplu, iar problemele cauzate de întoarcerea lor sunt mult mai profunde, mai ales când vorbim de cazuri de reîntoarcere la scoala la câteva luni de la începerea anului. Chiar daca, conform raportului ISJ Iasi de la început de an, Scoala Slobozia a înregistrat cei mai multi elevi întorsi în scoala de la nivelul judetului, aproximativ 20-30 de cazuri, cel putin dublu în comparatie cu alte comunitati, cifrele par a fi însa cu mult reduse fata de amploarea fenomenului. Mai exact, reprezentantii ISJ Iasi mentionau ca urmatoarele scoli într-un top al reîntoarcerii elevilor în tara ar fi scolile din Lunca Cetatuii, din Podu Iloaiei, Târgu Frumos, din Motca sau Dancu, acolo fiind raportate doar 5-10 cazuri. Iar la Scoala Slobozia sunt înscrisi doar acum, în decembrie, la trei luni de la începerea scolii, 11 elevi care trebuie sa sustina testarile si echivalarile necesare.
