Dupa mai bine de doua decenii de la recunoasterea drepturilor sale, urmasul unui fost proprietar de teren din Dagâta nu a primit nici terenul, nici despagubiri. Comisia Nationala de Compensare a Imobilelor i-a cerut sa demonstreze cum a devenit proprietar tatal sau si daca acesta si-a platit impozitele cu 70 de ani în urma. În prima instanta, mostenitorul a câstigat dar Comisia Nationala a declarat apel Statul român face tot posibilul pentru a nu recunoaste drepturile fostilor proprietari. La 30 de ani dupa aparitia primei legi a fondului funciar, urmasul unui fost proprietar din Dagâta nu a reusit sa obtina nici macar despagubiri pentru terenul confiscat de stat. Desi singura sa atributie este de a calcula despagubirile cuvenite, Comisia Nationala de Compensare a Imobilelor s-a transformat într-un supervizor al deciziilor comisiilor locale si judetene de retrocedare. Functionarii comisiei au respins dosarul înaintat de Florin C. pentru ca nu a aratat cum a devenit tatal sau proprietar pe teren si nici nu a putut demonstra ca tatal sau si-a platit impozitele funciare. Nicio lege a fondului funciar nu impune asa ceva. Ca multe altele, si acest caz a ajuns în instanta. Acum peste 70 de ani, Cardenius C. detinea împreuna cu fratele sau 70,9 ha în comuna Dagâta. În 1945, legea pentru înfaptuirea reformei agrare a expropriat toate terenurile arabile care depaseau 50 ha de teren pentru fiecare proprietar. În 1949, decretul 83, care completa legea, a dispus exproprierea totala a terenurilor si caselor fostilor „mosieri”, acestia mai putând sa ia cu ei doar „obiectele de uz personal si casnic si alimentele necesare consumului propriu”. Terenul ramas lui Cardenius C. a fost expropriat, iar proprietarul, deportat. Abia dupa peste 40 de ani, fostii proprietari au primit dreptul de a-si revendica terenurile, iar Florin C. a primit în 1997 titlul de proprietate pe 10 ha de teren. În 2000, lui Florin C. i-a fost recunoscut dreptul de proprietate asupra restului de 25,5 ha din proprietatea tatalui sau. Dupa înca 10 ani, a fost încunostintat ca nu mai exista teren disponibil pentru punerea în posesie, asa ca i se vor plati despagubiri. Dosarul urma sa plece la Bucuresti pentru calculul acestora. În noiembrie 2019, Florin C. a primit si raspunsul din partea CNCI. Acordarea de despagubiri era invalidata, întrucât „nu a putut furniza dovada dreptului de proprietate pentru autorul lui C. Cardenius (actele translative de proprietate prin care acesta a devenit initial proprietar al suprafetei de teren), dovada achitarii impozitului si nici registrele agricole din perioada de referinta legala”. În opinia functionarilor comisiei, Florin C. ar fi trebuit sa prezinte si eventualul certificat de mostenitor al tatalui sau, chitante vechi de 70 de ani si registrele de atunci ale primariei comunei. Nicio lege a fondului funciar nu pretinde mostenitorilor sa demonstreze dreptul de proprietate cu doua generatii în urma, chitante fiscale sau registre agricole, care prin însasi natura lor apartin primariei. Functionarii au considerat ca daca cumva tatal lui Florin C. nu si-a platit impozitul înainte de a fi expropriat, nu mai avea dreptul de a primi despagubiri pentru terenul furat de stat. În fata instantei, reprezentantii CNCI si-au reiterat pozitia: dosarul nu continea suficiente hârtii. Magistratii Tribunalului au remarcat de la bun început ca functionarii bucuresteni îsi depasisera atributiile. „CNCI, fiind investita cu o solicitare privind acordarea de despagubiri, nu poate proceda la reanalizarea îndreptatirii titularului la stabilirea dreptului de proprietate, respectiv la analizarea modului în care s-a facut prin respectivul act stabilirea dreptului de proprietate, respectiv îndreptatirea la masuri compensatorii”, au precizat judecatorii. În plus, fusesera cerute acte neprevazute de nicio lege si care nu ar fi putut aduce clarificari necesare. „Nu se poate retine ca erau necesare exclusiv acte translative de proprietate, matricola privind plata impozitului agricol si registrele agricole din perioada de referinta legala, în conditiile în care din înscrisurile aflate la dosar rezulta ca autorului reclamantului, respectiv defunctul C. Cardenius a fost deposedat, prin expropriere, fiind excesiv a solicita alte documente justificative ale dreptului de proprietate în conditiile în care s-a facut dovada preluarii terenului”, au conchis magistratii. Acestia au anulat decizia de invalidare emisa de CNCI si au obligat-o la emiterea unei alte decizii, de validare a despagubirilor. Sentinta nu este însa definitiva, CNCI declarând apel. Acesta a intrat luni pe rolul instantei superioare, urmând sa fie stabilit primul termen de judecata.
