Crestinii ortodocsi celebreaza Intrarea Maicii Domnului în Biserica. Este sarbatoarea la care, dupa cum se spune în popor, iarna se întâlneste cu vara Crestinii ortodocsi sarbatoresc duminica Intrarea Maicii Domnului în Biserica, cunoscuta în traditiile populare si sub numele de Vovidenia sau Ovidenia. Conform scrierilor bisericesti, aceasta este sarbatoarea în care Sfintii Ioachim si Ana au adus-o pe fiica lor, Maria, care avea doar trei ani, la templu, unde va ramâne pâna când va împlini 15 ani. Dintre toate sarbatorile închinate Maicii Domnului, doar „Bunavestire” are la baza un eveniment istoric care este consemnat în Sfânta Scriptura, restul provenind din traditii si evanghelii necanonice. În aceasta zi, copiii pun crengi de mar în vase cu apa care, tinute la lumina si caldura înmuguresc si înfloresc, iar mai apoi sunt folosite în noaptea de Anul Nou pe post de sorcove. Data de 21 noiembrie a fost stabilita dupa cea a sfintirii unei biserici în anul 543 care purta acest hram, construita de Iustinian cel Mare. Se spune ca în aceasta zi se deschide cerul si vitele vorbesc, iar tot atunci oamenii sfintesc un fuior cu care se sterg la ochi, îmbibat cu apa, sarbatoarea fiind una destinata ochilor, a „celor ce vad”. Considerata a fi sarbatoarea în care iarna se întâlneste cu vara, Vovidenia mai este închinata si celor care au murit înecati, fara lumânare la capatâi, care au murit în întuneric, carora li se aprind lumânari pentru a avea calea luminata si pe lumea cealalta. Pentru cei care au murit fara lumânare mai exista un obicei, aruncându-se dimineata, la prima ora, un vreasc în cuptor, care e lasat acolo fara sa fie aprins. Vovidenia e sarbatorita în special de catre femei, pentru ca pe cei din casa lor sa nu îi apuce „boli urâte“.
