Deoarece între FRF si Gica exista unele incompatibilitati, credem ca alegerea oficialilor federali va fi fostul selectioner de la tineret, dupa un stravechi obicei germano-italian de pe vremuri. Numirea unui selectioner la echipa nationala de fotbal a României nu este principalul subiect de presa sportiva în România. Doar daca neglijam aventurile Prodancei, megalomania lui Gigi versus refularile lui „Edinho”,ori veninul lui Cornel Dinu împrastiat la adresa oricui si oriunde. Nu, pentru unii români nefericita nationala a României înca mai conteaza, în afara de M***ie, *****, sau alte M*i.... Recent, cel mai reputat cotidian de sport din România, „Gazeta Sporturilor” a realizat un asa zis portret-robot al viitorului selectioner al României. Pe niste criterii matematice, corecte sau nu, dar care au stârnit mânia regala a lui Gica Hagi. Fara a contesta meritele întreprinderii gazetiste, subsemnatul are doua semne îndoielnice: 1 - de ce cariera de jucatori este inclusa în criterii; 2) - de ce experienta CA SELECTIONER nu este inclusa? Primo: Oare daca Pelé sau Eusebio n-au încercat niciodata cariera de selectioner, înseamna ca sunt candidati la aceasta functie? Cosmin Olaroiu, un fotbalist onorabil, dar nu o legenda, n-are nicio sansa de a fi selectioner, în ciuda experientei antrenoriale? În materie de „secundo” e nevoie sa explic o afirmatie proprie pe care mi-o mentin: în anul de gratie 2021 si de multa vreme, meseriile de ANTRENOR DE CLUB si selectioner sunt diferite. Aceasta nu înseamna negarea faptului ca orice selectioner trebuie sa aiba cunostinte (daca nu experienta) de antrenor. La origine, orice selectioner este antrenor, e limpede, diferenta este în abordare. Exemplul este marele Mircea Lucescu, câstigator detasat în jocul gesepist. „Il Luce” cel mare a fost ultimul constructor al echipei nationale, dar într-o epoca în care fotbalul românesc era la picioarele directorului tehnic al FRF, pe nume... Mircea Lucescu. Beneficiarul „Lucelui”, în materie de banca tehnica, a fost Puiu Iordanescu, care a fructificat excelent roadele unei generatii construite în anii „Iepocii de Aur” de Lucescu. Numai ca, în noul mileniu, fotbalul s-a schimbat. Regula Bosman, restructurarea perpetua a competitiilor europene... „Constructia” a devenit o utopie chiar si la echipele de club, nu numai la nationala. Dovada? Esecul lui Mircea Lucescu la nationala Turciei. Esec în care vina nu este a lui Lucescu, ci a evolutiei fotbalului. Secundo: Experienta de selectioner nu trebuie neglijata, si acesta este motivul pentru care mult-hulita conducere a FRF îsi cauta solutii în curtea proprie. În 2001, FRF a apelat la Gheorghe Hagi care de-abia iesise din teren, si rezultatele s-au vazut, desi nationala lui Hagi a realizat prima victorie în deplasare contra Ungariei. Între timp, doar aparent Hagi n-a mai „selectionat”, fiindca proiectul sau, Viitorul, nu reprezinta altceva decât o uriasa munca de selectie. În opinia multora, inclusiv a subsemnatului, Hagi ar trebui sa primeasca sarcina unei noi nationale, chiar daca Mihai Stoichita spune (just) ca la nationala nu-i timp de constructie. Dar un selectioner consacrat stie sa gaseasca solutii. Ma refer la aceea ca Hagi, diletantul din 2001, a dovedit, dupa doua decenii, ca are „ochi” la fotbalisti si stie sa-i resusciteze, ca Lucescu cel batrân. Fireste ca FRF doreste o prelungire cu Mirel Radoi de dragul continuitatii, dar nu este normal, si nici Mirel nu ar accepta. În rest, Mircea Lucescu, Laszlo Bölöni sunt solutii utopice si costisitoare, Cosmin Olaroiu pare rupt de realitatile fotbalului românesc, Mircea Rednic (o alta himera!) este un impresar deghizat, Victor Piturca simte chiar si el însusi ca vremea lui a cam trecut, Dan Petrescu este un bun antrenor de club (si atât!) pentru fotbalul românesc (si atât!), iar Edi poate fi o solutie de viitor. În concluzie, solutia cea mai buna pentru banca nationalei (în viziune proprie) este Gica Hagi, cu tot orgoliul sau nemasurat si a crizelor de personalitate. Dar cum între FRF si acesta exista unele incompatibilitati, credem ca alegerea oficialilor federali va fi Adrian Mutu, dupa un stravechi obicei germano-italian de pe vremuri. Oricui va ajunge în aceasta onoranta, dar detestata (si detestabila!) postura, îi dorim succes. Fiindca e vorba de România!
