Arhiepiscopia Iasilor vrea sa construiasca un asezamânt monahal într-o poiana din Padurea Cetatuia. Proiectul urbanistic este dezbatut astazi la sediul Primariei. Accesul catre noul asezamânt va fi facut dinspre sos. Iasi – Hlincea. „Ziarul de Iasi” a analizat documentatia urbanistica si va prezinta în detaliu planurile Arhiepiscopiei Iasilor. Asezamântul va fi amenajat pe aproape un hectar de teren Potrivit proiectului de Plan Urbanistic Zonal (PUZ), intentia este de a construi o biserica, spatii de consiliere, chilii, spatii de cazare, anexe gospodaresti si cai de acces. „Functiunea de asezamânt monahal presupune un grad de izolare fata de viata urbana, motiv pentru care s-a ales un amplasament cu dimensiuni ample, în prezent padure (se va compensa suprafata scoasa din fondul forestier conform legii) – la limita de sud-est a municipiului, cu acces din sos. Iasi – Hlincea. Deoarece se doreste minimizarea suprafetei construibile si a suprafetei de padure dislocata, se propune o UTR (unitate teritoriala de referinta, n.r.) a carei forma neregulata sa urmareasca strict propunerile de constructii, scotând din suprafata de padure doar strictul necesar”, se arata în proiect. Conform documentatiei, din padure a fost aleasa o zona cu o densitate a arborilor mai mica si unde exista unele constructii (dezafectate) si circulatii întrucât se doreste „sacrificarea unui numar minim de arbori”. Noile constructii si caile de acces vor ocupa 5.000 mp „Cladirile propuse au menirea de a adaposti un centru de consiliere – centru ce va fi relocat din cladirile Bisericii Talpalari în asezamântul nou edificat”, se mai precizeaza în PUZ. Suprafata totala a padurii, care se afla în proprietatea bisericii, ajunge la 200.000 mp. În intravilan vor fi introdusi 9.915 mp, în urmatoarele conditii: suprafata construibila de circa 2.500 mp, circulatiile si parcari pe alti 2.500 mp, în timp ce gradinile si aleile pietonale vor ocupa aproape 5.000 mp (spatii verzi). Regimul de înaltime va fi cu demisol, parter si un etaj, în contextul unei suprafete desfasurate de aproape 7.500 mp. În cadrul ansamblului vor fi angajate 30 de persoane, care vor dispune de 10 locuri de parcare. „Pe terenul studiat propriu-zis se afla padure, în cadrul careia exista câteva circulatii de pamânt, doua corpuri de cladire care nu sunt în prezent în functiune, precum si o serie de ziduri care se pare ca au fost utilizate ca poligon de tragere în trecut”, se mai precizeaza în documentatia urbanistica. Arhiepiscopia Iasilor spune ca ansamblul propus face parte din functiunile cu dubla utilizare, respectiv: adapost pentru membrii clerului si loc de pelerinaj pentru ieseni. „Amplasamentul din padure amplifica caracterul de spatiu de introspectie, iar suprafata mare a sitului relativa la zona mica propriu zis construia asigura gradul de izolare necesar pentru astfel de functiuni. Din aceste motive, se poate aprecia utilitatea investitiei si din punct de vedere al oferirii unei zone de relaxare pentru populatie”, se mai arata în PUZ. Proiectul a stârnit si controverse În mediul online a fost lansata o petitie care acuza „o defrisare masiva” a padurii. Reprezentantii Arhiepiscopiei Iasilor au intervenit în discutia publica si au subliniat ca nu este vorba despre o „defrisare masiva”, în conditiile în care asezamântul va fi amenajat într-o poiana si pe locul unor constructii dezafectate. În plus, acestia au precizat ca Arhiepiscopia si-a luat angajamentul de a împaduri, în compensare, o suprafata de 5 hectare. „Proiectul este gândit astfel încât partea principala a ansamblului monahal sa fie zidita în zona de poiana, iar casele în care vor fi chiliile maicilor sa fie presarate printre arbori. În schimbul acestei suprafete de 0,9 ha ce va fi scoasa din circuitul forestier, asa cum prevede legea, ne asumam sa plantam vegetatie forestiera pe o suprafata de cel putin cinci ori mai mare, adica 5 hectare. Aceasta va fi si o conditionare, de altfel, pentru a se putea aproba PUZ-ul”, a comentat Constantin Sturzu, purtator de cuvânt al Mitropoliei Moldovei si Bucovinei, pe pagina de Facebook unde a fost popularizata petitia. El a adaugat ca Garda forestiera va monitoriza cele 5 hectare împadurite pâna când speciile plantate vor ajunge la maturitate. „Mentionam ca terenul pe care se va construi ansamblul monahal apartine Arhiepiscopiei Iasilor, ca si terenul ce va fi împadurit. Iar împadurirea si toate lucrarile de întretinere ulterioare se vor face tot pe cheltuiala Arhiepiscopiei Iasilor. În concluzie, nu se pierde ceva, ci dimpotriva, se vor câstiga 5 hectare împadurite. În plus, iesenii mai evlaviosi – si nu sunt putini – vor avea un motiv de pelerinaj într-o zona care sa-i odihneasca nu doar duhovniceste, ci si trupeste (adica va fi si o «zona recreationala», asa cum îsi doresc si petitionarii)”, a conchis Constantin Sturzu. Dupa finalizarea etapei de consultare publica, proiectul urbanistic va putea fi discutat si în cadrul plenului Consiliului Local. „Am primit mesaje de la cetateni cu privire la preocuparea lor cu privire la defrisarea masiva în vederea construirii unui asezamânt monahal. Am citit în documentatia urbanistica faptul ca, conform legii, pentru acea suprafata defrisata de 0,9 ha, se va planta vegetatie forestiera pe o suprafata de cel putin cinci ori mai mare, adica 5 hectare. Voi participa la dezbaterea programata pentru data de 16 iunie la Primarie, alaturi de colegii mei din Consiliul Local, pentru a lua o decizie care sa tina cont de interesul comunitatii pentru dezvoltare sustenabila, precum si pentru asigurarea spatiilor de relaxare si a unui mediu curat în Iasi”, a declarat liderul de grup al consilierilor USR, Razvan Timofciuc.
