Praline din jir, inulina de topinambur si pectina de mosmon, o briosa în forma de ghiveci de flori, chipsuri preparate cu maia salbatica, veche de 40 de ani, grisine cu leurda, urzica si matcha, paste din carne, grisine preparate cu bobite din gard viu – acestea sunt câteva dintre produsele alimentare inventate de studentii care se întrec în aceste zile în competitia Ecotrophelia, desfasurata la Universitatea de Stiintele Vietii de la Iasi. Miza concursului o reprezinta participarea în finala europeana a concursului, care se va desfasura în acest an în Germania. Desi stârnesc mirarea, si poate si o usoara ezitare, (serios, daca nu stiti ce e mosmonul, ati gusta cu încredere bomboane cu pectina de mosmon?), cele mai multe dintre produsele inventate de studenti sunt surprinzator de gustoase. Iar studentii nu si-au pus frâu creativitatii nici când a fost vorba de prezentarea produselor, sau de ambalaje. Echipa Meatatelli, de exemplu, de la USV Iasi, a inventat pastele din carne - (Meatatelli, adica Meat tagliatelle) un produs care se poate prepara rapid, ca pastele, se poate servi ca un produs de fast-food, dar e bogat în nutrienti, prin continutul de carne si faina grisata. “Produsul va fi inclus în portofoliul de produse al unitatii de procesare a carnii din Universitatea de Stiintele Vietii Ion Ionescu de la Brad din Iasi”, anunta brosura echipei Meatatelli. Iar snururile rosiatice (culoare obtinuta din pudra de sfecla rosie) din pulpa de porc si supa de oase, ambalate într-o caserola neagra, chiar par pregatite sa ajunga din rafturile unui supermarket, direct în oala unei gospodine. Unde, însa, nu ar trebui sa stea prea mult, pentru ca, spun studentii Iulia, Teodora, Cosmina, Beatrice si Razvan, o alta trasatura a pastelor din carne este usurinta prepararii si timpul scurt de gatire. Alte echipe au regândit gustarile pe care le putem mânca în pauze scurte. Sau care pot deveni pachetelul copiilor pentru pauza mare. Bianca, de la Facultatea de Inginerie Alimentara din Suceava a inventat, împreuna cu echipa ei, grisinele cu leurda, de exemplu. Adunate în buchetele de diferite culori, grisinele de la Color Griss te trimit vag cu gândul la batoanele proteice pentru pisici, dar te fac sa te si întrebi daca nu-s cumva crengute colorate puse împreuna ca element atractiv de decor. Cu siguranta mai atractive decât banalele grisine, Color Griss surprind si prin gust. “Dupa cum stim, grisinele sunt un produs destul de simplu, adica nu au fost revolutionate în niciun fel în multi ani de când au intrat pe piata. Ale noastre sunt inovative prin materiile prime utilizate, prin culoare si prin gust. Pentru obtinerea lor am folosit leurda si faina de dovleac, urzica si matcha, afine, faina de sfecla si faina de morcov. Toate aceste materii prime sunt pline de nutrienti si pot da aportul necesar de vitamine, fibre, proteine, carbohidrati si speram sa avem succes cu produsul nostru”, a explicat Bianca, pentru echipa Color Griss. Cât despre pret, daca ar ajunge în magazine, grisinele colorate ar costa 15 lei o cutie de 400 de grame. Tot o gustare care ar face fericit orice parinte propun si Artizanii Gustului, echipa de la USV Iasi, care a inventat CraKET-ul – alternativa sanatoasa, produsa cu maia de acum 40 de ani, cu fainuri din agricultura ecologica, cu in zdrobit si in întreg si cu sfecla rosie sub forma de pudra. Am gustat reticenta acest produs – nu ma atrag biscuitii uscati si nici nu am gasit vreun fel de crackers care sa fie gustos. Pâna azi. CraKET poate sa devina, daca e sa judecam dupa gustul meu, un campion pe raftul biscuitilor eco. “CraKET sunt o alternativa sanatoasa la ceea ce am putea numi . De fapt, este o alterativa la chipsurile de peste tot, doar ca sunt naturale, ecologice. Toate materiile prime care au fost folosite pentru obtinerea produsului sunt din zona ecologica, avem certificate în acest sens. Metoda de fermentare este o metoda traditionala, cu maia salbatica, o maia veche de acum 40 de ani. Pentru inovare, am combinat maiaua salbatica cu reziduuri obtinute de la industrializarea merelor. Si atunci venim cu o inovatie, cu sanatate, cu un aliment functional.”, a explicat, din partea Artizanilor Gustului, Lenuta Fotea, cadru didactic la Facultatea pentru Ingineria Resurselor Alimentare si Animale din cadrul USV Iasi. La o alta masa de prezentare, echipa Dreamy Bites propune batoanele de cereale (prezentate sub forma de bilute), care au un ingredient surprinzator. Reprezentanta echipei din Oradea, Georgiana, a dezvaluit secretul: „Batonul nostru este un produs pe baza de ovaz, cu caise uscate, miere, alune de padure si are în continutul lui un extract din Prunus Laurocerasus, cunoscut popular ca gard viu. Creste în jurul caselor, ca flora spontana, e folosit mai des pentru decoratiuni. Noi am obtinut un extract din aceste bobite, le-am macerat sase luni, dupa care am extras alcoolul din el si am folosit concentratul. Produsul nostru ar costa undeva la 11,5 lei, 150 de grame. Are si valori nutritionale bune, proteina destul de multa, glucide putine”. Sucevenii din echipa BerriesLand au scormonit padurea în cautare de produse eco si au creat pralinele InnoCandy, cu dulceata din fructe de padure, dar au folosit ca ingrediente si jir si napi porcesti (topinambur): “Produsul nostru este reprezentat de cinci praline. Fiecare pralina în parte este umpluta cu un gem facut din fructe de padure. Inovatia produsului nostru consta în faptul ca valorificam absolut tot ce înseamna fructul de padure, de la coaja, pâna la miez. Partea cea mai interesanta însa este faptul ca folosim seminte de jir, alune de padure, inulina de topinambur si pectina de mosmon”. Recunosc, am cautat si eu câteva definitii, ca sa înteleg ce contin pralinele sucevenilor. Potrivit Wikipedia, “Inulinele sunt un grup de oligozaharide ce contin fructoza. Ele apartin clasei de carbohidrati cunoscuta sub denumirea de fructani sau polifructofuranoze legate beta-glicozidic. Se gasesc în radacinile de cicoare (Cichorium intybus) si topinambur (Helianthus tuberosus). Topinamburul (Helianthus tuberosus), numit si „picioica”, „ciucariba”, „mar-de-pamânt”, „morcov-porcesc”, „nap porcesc”, „pere-iernatice”, „guli”, „cartoful saracilor” (din maghiara) este o planta din familia Asteraceae, apartinând, ca si floarea soarelui, genului Helianthus. Este o planta de cultura de la care se folosesc, asemeni cartofului, tuberculii subterani. Numele de topinambur provine de la tribul amerindian “Topinambas”. A început sa fie utilizat tot mai mult ca hrana pentru bolnavii de diabet, deoarece contine un polizaharid care este suportat de bolnavii cu o glicemie crescuta. Despre mosmon, siteul agrointel.ro scrie ca este “un pom fructifer care trezeste pasiuni noi în rândul pomicultorilor români. Multi îl vad ca pe un arbore uitat, altii îl apreciaza ca un pom fructifer exotic. Cu totii vor sa îl aiba în gradina sau în livada”. Denumit adesea si Nuspui (! eu va spun, totusi), este un pom fructifer din familia Rosaceae, cunoscut si sub numele de scorus nemtesc, iar denumirea sa stiintifica este Mespilus germanica. Fructele mosmonului sunt mosmoanele, despre care pasionatii de mosmoane spun ca au efecte terapeutice asupra stomacului, intestinelor, reumatismului, ajuta la reglarea tranzitului intestinal, contribuie la cicatrizarea ranilor si refacerea mucoaselor gastrice si previn infarctul miocardic. De la standul sucevenilor, cu praline cu miros de padure, am mers la scrijelele Eco Crunch propuse de alti ieseni, studenti la USV Iasi. Denis m-a convins sa le gust: “Sunt scrijele de mere condimentate cu scortisoara, zeama de lamâie si pudra de sfecla rosie, care da si culoare rosie. Produsul este inovativ pentru ca toate produsele care se gasesc pe piata sunt necondimentate si nu ofera un gust atât de placut si de intens, ele nefiind apreciate atât de mult pe cât ar trebui sa fie, pentru ca sunt un produs sanatos. Noi ne-am gândit sa-l facem mai popular prin condimentare. O punga de 25 de grame ar costa în jur de 5 – 6 lei si este suficienta pentru o gustarica rapida”. Denis, trebuie sa marturisesc, are dreptate. Feliile de mar deshidratat propuse de Eco Crunch sunt mai gustoase decât orice am încercat din comert. Desertul, în varianta gândita de echipa Puffin, e un muffin – o briosa, dar una creata în forma de ghiveci de flori. O mica opera de arta, briosa vegana numita Julie Pati e speciala, în viziunea lui George, student în anul întâi la Facultatea de Agricultura a USV Iasi si a celorlalti cinci coechipieri: “Produsul nostru este o briosa din faina din coaja de dovleac. Produsul în sine arata ca un ghiveci de flori. Exteriorul este din ciocolata, iar în interior avem multiple blaturi, printre care gasim un strat de biscuiti, un strat de mascarpone vegan, mere caramelizate si stratul de deasupra, care contine nuci pecan si bucati de dovleac. Motivul pentru care am ales un astfel de produs este pentru ca e unul sanatos, sustenabil si poate fi integrat foarte usor într-o dieta sanatoasa. Nu prea sunt multe deserturi care sa permita acest lucru si ne-am gândit ca oferind un desert care este si sanatos si cu un continut mare de proteine si cu valori nutritionale foarte mari putem ajuta persoanele care tin astfel de diete sa se acomodeze mai usor la acestea”. „Oyster mashedroom”, „WAW Jelly Candies”, „Velvet Lavania”, „JulfFIT”, „Revolutionary Butchers” si „Omega3 Bologna Sausage” sunt alte produse alaturi de cele prezentate aici, dintre care juriul va alege câstigatorul ce va reprezenta România la Ecotrophelia Europe 2023, în Germania.
