La toti ni-i greu, dar nu la toti la fel, si nu la toti de-odata! Criza economica ne afecteaza pe toti, persoane fizice sau juridice, salariati la stat sau la privat, antreprenori sau simpli angajati, manageri sau personal de executie. În timpul crizei economice din perioada 2009-2012, salariatii din sectorul public au fost afectati de reducerea salariilor cu 25-. Anterior acestei masuri dure, au fost eliminate beneficii precum „al treisprezecelea salariu”, plata orelor suplimentare, diverse prime sau premii. Per ansamblu, reducerea cheltuielilor publice cu anvelopa salariala a fost de circa 40-. Nenorocirea bugetarilor era anuntata triumfalist, parca spre bucuria angajatilor din sectorul privat care, oricum, nu o duceau mai bine. Pentru cei mai multi a fost al naibii de greu. Una e sa aplici o reducere de 25- la un salariu de 10000 de lei si alta e sa aplici aceeasi reducere la un salariu de 2500 lei, în conditiile în care salariatul are copii în întretinere si/sau rate de achitat la banci. În acel context dificil, prea-cinstitii conducatori au încaierat salariatii din sectorul public cu cei din privat. Imaginea salariatului la stat era asociata cu o persoana obeza tinuta în spate de salariatul din mediul privat asociat cu imaginea unui slabanog. Aceasta dihonie între cele doua categorii de salariati continua si astazi, întretinuta si amplificata de diversi influenceri conectati la zone netransparente din mediul politic, cu interese în zona afacerilor. Se vede treaba ca, în lipsa de solutii economice care sa produca bunastare sociala, merge si aplicarea dictonului „dezbina si stapâneste”. Potrivit Legii lui Finagle, „daca ceva poate sa mearga prost, va merge prost în cel mai defavorabil moment posibil”. Cam asa am patit si noi cu crizele care nu se mai termina. În urma cu mai bine de un an (martie 2022), ieseam din criza sanitara, generata de pandemia de COVID-19, spre a intra într-o alta criza, cea economica, amplificata de razboiul din Ucraina. Stafia inflatiei care ne-a reamintit de complicatii ani ’90 a revenit cu vigurozitate, muscând din puterea de cumparare a românilor. Conform INS, rata anuala a inflatiei în luna ianuarie 2023 comparativ cu luna ianuarie 2022 a fost de 15,1-. Rata medie a modificarii preturilor de consum în ultimele 12 luni (februarie 2022 - ianuarie 2023) fata de precedentele 12 luni (februarie 2021 - ianuarie 2022) a fost de 14,3-. În tot acest timp, dinamica salariului mediu net real (salariul mediu net raportat la inflatie) s-a mentinut la un „nivel negativ semnificativ”, reflectând erodarea puterii de cumparare, potrivit ultimului raport BNR privind evolutia inflatiei. În timp ce inflatia tinde spre 16-, salariile au crescut în medie cu 13-, ceea ce înseamna ca puterea de cumparare a salariului real a scazut cu 3 puncte procentuale. Inflatia musca din salarii, dar nu de la toti la fel. Sunt si unii care se protejeaza de atacul dihaniei inflationiste. De pilda, alesii neamului si-au votat recent cresterea sumelor forfetare cu aproximativ 7000 de lei, pe motiv ca nu au mai beneficiat de majorari din 2019. Asa o fi. M-as bucura ca acesti bani sa se regaseasca mai degraba în portofelul angajatilor de la cabinetele parlamentare, oameni tineri, decât în publicitatea politica. Si au mai primit majorari salariale si angajatii din institutiile care gestioneaza proiecte cu finantare europeana (+50-), angajatii din consiliile judetene, primarii, unele directii deconcentrate ale ministerelor în teritoriu. Altii au ramas cu buza umflata, tragând de salariul nemajorat de prin 2018, reducând cheltuielile pâna la limita a ceea ce se considera trai decent. Legea-cadru nr. 153 din 2017 privind salarizarea unitara a personalului platit din fonduri publice a ramas unitara doar pe hârtie, în practica producând inechitati de-a dreptul scandaloase între functionari cu aceeasi pregatire, atributii, vechime s.a.m.d. Prin 2019, când în tara lucrurile mergeau binisor spre bine, inflatia era cuminte, bancile nu majorau ratele la niveluri ametitoare, valoarea cosului minim lunar pentru un trai decent, pentru o familie formata din doi adulti si doi copii, era de 6925 lei. Pentru anul 2022, cosul minim de consum a fost calculat la valoarea de 8659 lei, o crestere cu 1734 lei în trei ani, care reprezinta 25- fata de nivelul din 2019. Daca luam în considerare ca, în luna decembrie 2022, câstigul salarial mediu net a fost 4398 lei, pentru a trai decent, doi adulti trebuie sa câstige lunar în medie un venit dublu cât salariul mediu net. Însa, nu toti românii traiesc din salarii. Sunt români care traiesc din veniturile din agricultura sau obtinute din activitati neagricole independente. Peste un milion de angajati câstiga salariul minim pe economie. Conform datelor furnizate de ancheta bugetelor de familie (ABF) realizata de INS, în trimestrul II al anului 2022, veniturile banesti au fost în medie de 5853 lei lunar pe gospodarie (2327 lei pe persoana), iar veniturile în natura au fost estimate la 388 lei lunar pe gospodarie (154 lei pe persoana). La formarea veniturilor totale ale gospodariilor au contribuit, de asemenea, veniturile din prestatii sociale (19,6-), veniturile în natura (6,2-), în principal, contravaloarea consumului de produse agroalimentare din resurse proprii (5,2-), veniturile din activitati neagricole independente (2,2-), veniturile din agricultura (2,1-), precum si cele din proprietate si vânzarea de active din patrimoniul gospodariei (1,3-). Veniturile totale medii lunare au reprezentat în trimestrul II 2022, în termeni nominali, 6241 pe gospodarie si 2481 lei pe persoana. Nivelul veniturilor medii lunare, raportat la cosul minim lunar pentru un trai decent, arata ca nivelul de trai al românilor s-a deteriorat sever în ultima perioada. Câstigam în medie lunar 6241 lei, dar am mai avea nevoie de cel putin 2418 lei lunar pentru a atinge nivelul cosului minin lunar pentru un trai decent (8659 lei). Traiul decent poate fi descris ca fiind o situatie în care o familie îsi poate permite o alimentatie echilibrata, sanatoasa, fara a face compromisuri la calitatea produselor, îsi poate procura haine si încaltaminte, dispune de o locuinta, mobilata si echipata cu aparate electrocasnice, îsi poate plati fara dificultati facturile curente (întretinere, energie, apa, telefon etc.), poate oferi copiilor conditii bune pentru educatie si de participare la activitati extrascolare adecvate vârstei, poate oferi familiei sale posibilitatea de a petrece timpul liber (iesire la cafenea, la cinema, la muzeu etc.), precum si posibilitatea de a merge în vacanta macar o data pe an. Cheltuielile totale ale populatiei au fost în trimestrul II 2022, în medie, de 5816 lei lunar pe gospodarie (2322 lei pe persoana) si au reprezentat 87,2- din nivelul veniturilor totale. Structura cheltuielilor gospodariilor se prezinta astfel: cheltuieli pentru consum (61,3-), plata impozitelor si altor contributii (32,3-), cheltuieli pentru productie (1,5-), investitii (1,2-), alte cheltuieli (3,7-). Prin urmare, o persoana cheltuie lunar pentru consum (61,3- X 2322 lei) suma de 1423 lei. Din structura consumului, cheltuielile pentru alimente si bautura reprezinta 33,3-, cele pentru locuinta, apa, electricitate, gaz, carburanti reprezinta 15,8-. La polul opus, cei mai putin bani sunt alocati pentru educatie, doar 0,3-, care înseamna (0,3- X 1432 lei) în medie suma de 4,29 lei. Evident, sunt familii/ gospodarii care aloca pentru educatia copiilor mii de lei pe luna sub forma meditatiilor si a altor activitati educative extrascolare. Avem olimpici cu care ne mândrim, în timp ce analfabetismul functional este de 42-, rata de parasire timpurie a scolii este de 16-, mai mult de 50- dintre elevi nu iau nici macar nota 5 la matematica la simularile nationale. Societatea româneasca este extrem de inechitabila, polarizata socioeconomic, în care consumul ostentativ din marile orase coexista cu pungile cronice de saracie din zonele monoindustriale sau rurale. Ciprian Iftimoaei este director adjunct la Directia Judeteana de Statistica Iasi si lector asociat doctor la Facultatea de Filosofie si Stiinte Social-Politice a Universitatii „Al. I. Cuza” din Iasi
